Cehia, Polonia si Slovacia pot sã respire în curând din nou dupã crizã, partial aceste tãri înregistrând chiar si rate de crestere pozitive. Nu tuturor statele est-europene le merge însã asa de bine, mai ales România având de luptat cu o înrãutãtire dramaticã a situatiei economice, scrie ziarul german Handelsblatt.
În Europa de Sud-Est grâul se desparte acum de neghinã. În timp ce situatia economicã din tãri mai puternic industrializate precum Cehia sau Slovacia se amelioreazã iarãsi treptat, criza a sosit cu întârziere în Europa de Sud-Est. Dacã în Polonia, urmeazã ca anul acesta sã aibã loc chiar o crestere economicã pozitivã, în tãri precum Croatia sau România situatia s-a înrãutãtit în sãptãmânile care au trecut. Cehia si Slovacia sunt foarte mult dependente de exporturile cãtre Europa de Vest si mai ales cãtre Germania, motiv pentru care efectele crizei s-au resimtit acolo relativ rapid. Odatã cu revenirea economicã înregistratã în Germania s-a îmbunãtãtit din nou si situatia din aceastã parte a Europei estice. BERD aprecia cã economiile din zona de centru si nord a acestei regiuni se vor contracta anul acesta cu în medie 3,4 procente. Mai ales în Polonia, cea mai mare economie a Europei de Est, situatia este relativ bunã, tara fiind singura din UE care înregistreazã si anul acesta crestere economicã. Marti, ministerul economiei de la Varsovia a corectat în sus prognoza de crestere pentru 2009 la 1,5 la sutã. Bãncile private se asteaptã chiar la o crestere a PIB cu pânã la 2,2 procente. La începutul anului, Comisia Europeanã pornea de la o recesiune în cazul Poloniei, în timp ce OECD se asteaptã acum la o crestere cu 2,5 procente pentru 2010, în locul unui minus de 0,4 procente, cum era situatia în luna iunie.
Si din Bulgaria vin semnale pozitive
Tara, unde taxa pe întreprinderi este cea mai scãzutã din UE (taxã unicã de zece procente), este singura din Uniune care înregistreazã un excedent bugetar. Noul ministru de finante de la Sofia, Simeon Diankov, a fãcut de curând cunoscut cã Bulgaria doreste sã adere la începutul anului viitor la mecanismul cursului de schimb ERM-2, pentru a putea introduce în 2013 moneda euro. Polonia a amânat acest pas, cea mai mare tarã din Europa de Est profitând de cursul de schimb flexibil al monedei nationale zlot, care ieftineste tendential exporturile cãtre tãrile UE. Bulgaria s-a decis în schimb în favoarea unui curs fix al euro, neavând posibilitatea de a-si ameliora sansele de export printr-o devaluare.
Situatie dramaticã în România
Situatia din România aratã în mod dramatic mai rãu, aceasta fiind puternic afectatã în 2009 de un regres al PIB-ului de circa 7,5 la sutã. Referitor la situatia României, Valentin Lazea, economist sef la Banca Nationalã, afirma cã acesta este pretul supraâncãlzirii economice din ultimii ani. În 2007, România, cu cele 7,5 procente ale sale, avea cea mai mare ratã de crestere din UE, de atunci salariile crescând cu peste 20 de procente. Inclusiv guvernul liberal de atunci s-a lãsat cuprins de febra cheltuielilor si a crescut puternic pensiile, drept cadou electoral. Aici s-a adãugat cresterea masivã a numãrului angajatilor la stat. Guvernul de acum de la Bucuresti abia dacã mai poate mentine deficitul bugetar de 7,3 la sutã convenit cu FMI, în vederea acordãrii unui credit.
Guvernul croat se strãduieste
Si în Croatia situatia s-a înrãutãtit în sãptãmânile trecute. Aceastã tarã sud-est-europeanã exportã mai putin ca, de exemplu, Cehia si de aceea pãrea la început sã nu fie atinsã de crizã. Dificultãtile sunt create acum de îndatorarea foarte mare a statului. Nu se stie încã dacã si Croatia va avea nevoie de sprijin financiar de la FMI, acest lucru urmând sã se decidã la începutul anului viitor, crede Federico Ghizzoni, presedinte pentru Europa de Est la grupul Unicredit. Guvernul croat încearcã sã aducã sub control problema datoriilor statului, printr-un curs mai rigid de economisire si taxe mai mari.
