SÃRBÃTOARE… Crestinii ortodocsi si catolici sãrbãtoresc astãzi Boboteaza, iar mâine Sfântul Ion, marcând astfel sfârsitul sãrbãtorilor de iarnã. Botezul Domnului (Boboteaza), sãrbãtorit în fiecare an în ziua a sasea a lunii ianuarie, reaminteste momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a fost fãcut cunoscut lumii. Este si motivul pentru care Biserica mai numeste Boboteaza si „Arãtarea Domnului”, „Dumnezeiasca Arãtare” sau „Epifania”, care provine din limba greacã si înseamnã „arãtare”, „descoperire”, „revelare”.
Mii de credinciosi se duc astãzi la bisericã pentru a lua agheazma, iar preotii sfintesc apele. La Patriarhie, ca în fiecare an, va avea loc o slujbã specialã, oficiatã de PF Daniel, împreunã cu un sobor de preoti si diaconi. În traditia popularã, copiii mergeau cu Chiralesa de Boboteazã, iar în unele locuri se mai mergea cu uratul de Sfântul Ioan. Chiralesa provine din neo-greacã si înseamnã „Doamne, miluieste!”. Exista credinta cã, strigând Chiralesa, oamenii capãtã putere, toate relele fug si anul va fi curat pânã la Sfântul Andrei.
Boboteaza, consideratã data nasterii Mântuitorului Iisus Hristos
Potrivit regretatului profesor etnolog Dan Ravaru, „Boboteaza a fost la origine consideratã si data nasterii Mântuitorului Iisus Hristos în primele secole ale crestinismului. Dupã Sinodul de la Niceea, s-a stabilit data de 25 decembrie, probabil, sub influenta cultului lui Mitra, iar Boboteaza s-a despãrtit de Nasterea Domnului si a comemorat botezul acestuia. Prin botez, toti crestinii, indiferent de confesiune, înteleg momentul în care omul intrã în comunitatea religioasã si se leapãdã de pãcatul originar, sãvârsit de Adam si Eva. El intrã, astfel, într-un nou stadiu al existentei, purificat si demn sã aparã în fata lui Dumnezeu. În legãturã cu botezul, în geneza si evolutia sa se ivesc câteva probleme si unele dezbateri privind momentul când este efectuat, si semnificatiile sale. Elementul de bazã, indispensabil botezului, este, desigur, apa. Punerea sa în prim-planul evolutiei spirituale, desi este un element material, are profunde rãdãcini în constiinta umanã. A fost consideratã un element purificator în majoritatea credintelor pre-crestine, iar primul filosof acceptat ca atare, Thales din Milet, considerã apa drept un element universal care a stat la baza genezei Universului. La fel au crezut si majoritatea filosofilor greci, inclusiv Aristotel. Si în timpurile moderne, apa se bucurã de aceeasi veneratie. Dupã opinia unor psihologi, la bazã ar fi conservarea în inconstientul uman a rolului ocrotitor al lichidului amniotic în care se aflã fãtul uman”.
Obiceiuri de Boboteazã
Potrivit traditiei, de Boboteazã nu se spalã rufe, toate apele fiind sfintite. În aceastã zi, apa sfintitã are puteri miraculoase si nu se stricã niciodatã. În multe zone din tarã, se pãstreazã traditiile si obiceiurile populare. În traditia popularã româneascã, Boboteaza este si o sãrbãtoare dedicatã purificãrii naturii, si mai ales a apelor, de fortele râului. Acum se colindã, se prevesteste cum va fi vremea în noul an, sau cum va fi recolta. Se crede cã în aceste zile animalele vorbesc, cãpãtând puteri neobisnuite. Peste obiceiurile crestine ortodoxe de sfintire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus si multe practici pãgâne, cum ar fi afumarea grajdurilor si a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe câmp sau colindele însotite de tot felul de strigãturi si zgomote. Toate acestea au în general un rol de curãtire si de îndepãrtare a rãului. Traditia ortodoxã cere ca acum sã se mãnânce piftie si grâu fiert si sã se bea vin rosu.
Jandarmeria Vaslui va asigura mãsuri de ordine publicã în cadrul manifestãrilor religioase
ÎN SIGURANTÃ… Mai multe echipe ale Inspectoratului de Jandarmi Judetean Vaslui vor asigura, atât în sistem integrat, cât si independent, mãsurile de ordine publicã în zona mai multor lãcase de cult de pe raza municipiilor Vaslui, Bârlad, Husi si a orasului Negresti. „Misiunea jandarmilor vasluieni este de a asigura protectia participantilor, dar si pentru a se asigura de respectarea normelor legale în vigoare cu privire la mãsurile de prevenire a rãspândirii infectiilor cu COVID-19. Jandarmeria Vaslui recomandã cetãtenilor care vor participa la aceste manifestãri sã evite aglomeratia, sã pãstreze distantarea fizicã si sã poarte masca de protectie, iar în caz de nevoie sã solicite sprijinul jandarmilor sau sã apeleze numãrul unic de urgentã 112”, au transmis reprezentantii Inspectoratului de Jandarmi Judetean Vaslui.