Politicieni de carton, cu ambitii prostesti
DRAMATIC… Desfiintarea judetului Vaslui va produce adevãrate cutremure în plan fiscal, întrucât mii de bugetari din tot judetul ar putea rãmâne pe drumuri, iar primãriile municipale vor pierde sume importante. Conform statisticilor, în judet sunt peste 15.000 de bugetari, din care mai bine de jumãtate vor îngrosa rândurile somerilor, din 2012, din cauza ambitiilor presedintelui Traian Bãsescu.
Reorganizarea judetului Vaslui, la modul în care este gânditã de sefii PDL, calcã în picioare sute de ani de istorie si de organizare teritorialã, încã din vremea marelui domnitor Stefan cel Mare. Actualele judete, pe care cuplul Boc-Bãsescu le pun „la zid”, motivând faptul cã nu corespund noilor realitãti europene, existã în actuala formulã din negura istoriei. Documentele din arhive aratã cã, la 1483, zona actualã a Moldovei era împãrtitã în judete, printre care se numãra si actuala resedintã de judet, Vaslui. Orasul Vaslui, cu peste 500 de ani în urmã, conform hãrtilor din Arhivele Nationale, gãzduia Curtile domnesti ale domnitorului Moldovei si era capitala judetului cu acelasi nume; o organizare care s-a mentinut sute de ani, inclusiv în perioada regalitãtii sau în comunism, sub Ceausescu. Acum, istoria acestor locuri riscã sã fie distrusã de ambitiile unor politicieni care vor rãmâne în istorie drept cei care au distrus România, la comanda unor personaje malefice din marea „familie europeanã”.
Istoria ultimelor cinci secole aratã cã România a fost, mai tot timpul, organizatã în judete. Conform documentelor din arhive, în perioada marelui domnitor Stefan cel Mare exista judetul Vaslui (denumit si tinutul Vasluiului), cu capitala la Vaslui, unde erau construite si Curtile Domnesti. Judetele acelor vremuri erau conduse de un jude, devenit ulterior cãpitan de judet, în Tara Româneascã, fapt care ar explica de unde vine denumirea actualelor unitãti administrativ-teritoriale. Istoricii sunt de acord cã denumirea de judete exista în Tara Româneascã în jurul anului 1400, în timp ce, în Moldova, aceastã formulã apare în jurul anului 1500. În 1864, dupã Unire, toate unitãtile administrativ-teritoriale sunt denumite judete. Tot atunci apar si Consiliile Judetene, în toate judetele, fie cã era vorba de Moldova sau Tara Româneascã. Organizarea sub formã de judete în Vechiul Regat a durat pânã la 1925, când s-a înregistrat o reformã administrativã, cu implicatii structurale care s-au propagat pânã astãzi. În 1938, regele Carol al II-lea decide sã-si arate muschii (în genul gesturilor lui Bãsescu, în zilele noastre!) si impune o modificare a hãrtii administrative dupã bunul plac. Reapar tinuturile, care devin un fel de suprastructurã regionalã, iar judetele nu mai au putere. Astfel, tinuturile reapar, dar de data aceasta nu doar în Moldova si nici nu înlocuiesc judetele, ci devin o suprastructurã între judet si stat, deposedând judetul de o parte din putere. Era o nebunie, însã Carol al II-lea considera cã asa este mai bine pentru România. Dupã ce România pierde o parte din teritorii, în 1940, regele revine la formula de judete, situatie în care se afla si Vasluiul.
Rusii au impus politica de regionalizare
Dupã terminarea celui de-al doilea rãzboi mondial, României i se impune de cãtre regimul de la Moscova sã renunte la judetele vechi de sute de ani. Dispar 58 de judete, cu 424 de plãsi si 6.278 de comune, fiind înfiintate 28 de regiuni, compuse din 177 de raioane, 148 de orase si peste 4.000 de comune. Initial, Bârladul era capitalã de regiune, datoritã liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, însã între 1956-1960 dispare regiunea, care se împarte între Bacãu, Iasi si Galati. În 1960 rãmân doar 16 regiuni, pentru ca, în 1968, atunci când vine la putere, Nicolae Ceausescu sã împartã România în 39 de judete. Reapare judetul Vaslui, cu resedinta la Vaslui, asa cum era si în urmã cu sute de ani. Dupã acest moment, Vasluiul începe perioada de dezvoltare, cu mii de noi apartamente, sedii de institutii si infrastructurã. Primele discutii despre o nouã reorganizare apar în mandatul fostului premier Adrian Nãstase, folosind aceeasi placã uzatã: judetele sunt învechite! Nimic despre istoria ultimilor 500 de ani, despre organizarea acestor zone încã din vremea strã-strã-strã-bunicilor conducãtorilor de la Bucuresti. Atât Nãstase, cât si Bãsescu, ulterior, au fost în slujba unor grupuri de interese care doreau ca judetele sã fie desfiintate, iar sacii de bani – a se citi zecile de miliarde de euro! – sã se împartã pe niste regiuni fictive, fãrã nicio legãturã cu istoria acestor locuri, poate doar cu regimul sovietic. În plus, apropierea alegerilor locale si imaginea catastrofalã a PDL în ochii oamenilor i-au împins pe cei de la Bucuresti sã caute o solutie, prin care sã controleze tara si urnele de vot, în vara anului viitor.
Corneliu Bichinet: „Atentionez populatia judetului Vaslui cã s-ar putea sã le reuseascã!”
Vicepresedintele Consiliului Judetean Vaslui, Corneliu Bichinet, fostul presedinte de CJ în mandatul 2004-2008, spune cã Guvernul face tot ce-i trece acum prin cap. „Eu am spus-o în mai multe rânduri si o repet, problemele Guvernului sunt urmãtoarele: lipsa locurilor de muncã, sãrãcia oamenilor, insecuritatea lor, foamete cumplitã la orase si sate, un sistem de sãnãtate depãsit de probleme, învãtãmânt ineficient, asa cã toate surogatele si fumigenele pe care le lanseazã periodic cei de la Guvern nu mai pot prosti pe nimeni. Sub aspect politic, tara este în faliment. Opozitia este slãbitã, asa cã cei de la Putere fac ce vor si îsi asumã rãspunderea guvernamentalã. Atentionez populatia judetului Vaslui cã, de data aceasta, cei care vor sã distrugã judetul s-ar putea chiar sã reuseascã, asa cã locuitorilor le revine sarcina de a spune <<da>> sau <<nu>> în cazul judetului lor”, sustine Bichinet.
În serviciile deconcentrate din Vaslui, mii de angajati vor ajunge pe drumuri
În timp ce politicienii de la PDL îsi fac calcule privind scorurile electorale pe care le vor obtine dupã ce vor distruge judetele – conduse, în majoritate, de cei de la USL! -, mii de bugetari din judet îsi fac calculele, pentru a vedea cum vor rezista socului desfiintãrii serviciilor deconcentrate. Institutii de nivel judetean, precum Tribunal, DGFP, Casa Judeteanã de Pensii, AJOFM, Directia Silvicã, Directia Generalã de Asistentã Socialã si Protectia Copilului si altele, ca sã nu mai pomenim de Palatul Administrativ, se vor goli de functionari, întrucât aceste structuri se vor muta la noul mega-judet Moldova Nord. La Directia de Finante a judetului nu se stie nimic. În acest moment, aici lucreazã în jur de 400 de functionari, inclusiv cei de la AFP-uri, din care în jur de 100 la judet. Acestia vor rãmâne pe drumuri, pentru cã structurile administratiilor financiare nu pot primi alti angajati. „Nu mã bag în discutii pe acest subiect. Nu mã pricep, nu am primit nimic scris”, spune Mihãitã Pantâru, directorul coordonator al DGFP Vaslui. La Casa Judeteanã de Pensii, directorul Marius Arcãleanu sustine cã are 57 de angajati, însã ar putea lucra si cu mai putini, dacã se va face informatizarea completã a institutiei. „Nu cred cã vor merge oamenii cu dosarele de pensii la Iasi, Bacãu sau alt oras care va fi stabilit pentru regiune. Deocamdatã, nu stiu nimic în plus, nu pot sã comentez. Dacã este o mãsurã beneficã economic, atunci lucrurile vor fi în regulã”, afirmã Arcãleanu. Fiind si consilier local, seful Casei de Pensii spune cã vor fi si probleme, pentru municipalitate. „Da, este adevãrat, Vasluiul este un oras de bugetari, iar desfiintarea serviciilor va crea probleme. Este o problemã pe care trebuie s-o analizãm bine, inclusiv prin consultarea societãtii civile si a investitorilor”, afirmã Marius Arcãleanu.
Primarul Pavãl crede cã mii de bugetari din Vaslui vor deveni someri
Vasile Pavãl, primarul Vasluiului, crede cã pentru actuala resedintã de judet lucrurile vor evolua spre mai rãu, decât era pânã acum. „Nu va fi rãu cã primim mai multe responsabilitãti, însã noi avem un numãr de bugetari în serviciile deconcentrate, care îsi vor pierde locurile de muncã ca urmare a reorganizãrii, având consecinte asupra încasãrilor la bugetul local. Cred cã sunt peste 5.000 de bugetari în Vaslui, din care un numãr important vor rãmâne fãrã servicii, din cauza desfiintãrii deconcentratelor. Mai rãmân 1.500 de cadre didactice, alti functionari, însã se vor reduce numãrul de posturi dramatic. Nu stiu ce va fi, unde vor fi încadrati acesti oameni, cred cã vor pleca în strãinãtate. Vor trebui politici coerente, prin care în jur de 1.000-1.500 de bugetari sã-si gãseascã un loc de muncã”, spune primarul Pavãl.
„Avem profesionisti care pot lucra oricând în centre”
„Nu stiu de nicio reorganizare. S-a schimbat cumva Constitutia si nu stim? Deocamdatã, pânã nu schimbã Constitutia, nu am nicio pãrere. Ce vor face, dacã vor înfiinta aceste judete mari? Vor închide si centrele, vor da afarã asistentii maternali? Nu cred. La noi, doar în jur de 200 de persoane se ocupã de coordonarea activitãtilor din cadrul Directiei, profesionisti care pot trece oricând sã lucreze în centre, dacã va fi nevoie” – Ionel Armeanu Stefãnicã, director executiv DGASPC Vaslui
„Am sã devin guvernator peste Moldova!”
„Nu mã intereseazã si nu mã îngrijoreazã viitorul meu. Sunt profesor gradul I si salariul de la scoalã este mai mare decât cel de la Consiliul Judetean. Am fãcut numai lucruri bune pentru oameni, iar dacã Moldova va deveni o regiune, la vointa poporului, am sã mã supun si voi deveni guvernator, pentru cã nu vreau sã las Moldova la mâna hotilor, puturosilor si a rãilor. Toatã viata am fost ales prin vot, nimeni nu m-a numit vreodatã, asa cã nu mã tem de competitie” – Corneliu Bichinet, vicepresedintele Consiliului Judetean Vaslui
„Nu stiu care vor fi responsabilitãtile noastre, în noua structurã.”
„Nu am citit proiectul de lege, ca sã stiu ce va urma. Regionalizarea este un proiect pe care ni l-am asumat, atunci când am semnat pentru integrarea în Uniunea Europeanã. Cum va fi, care vor fi noile noastre responsabilitãti, ca primari, ce probleme vom avea de rezolvat, vom vedea. Una e sã faci un proiect pentru 450.000 de oameni, cât are Vasluiul, alta e sã faci proiecte pentru o regiune mare. Ne-am asumat regionalizarea, trebuie s-o ducem pânã la capãt” – Ioan Ciupilan, primar Husi.
