Cu toate cã cãminul cultural din Suletea este într-o stare deplorabilã, urmând a intra în reabilitare în aceastã varã, directorul institutiei, Silviu Popa, a tinut sã continue sirul manifestãrilor legate de Sãrbãtoarea Pastelui prin simpozionul “Pastele si Sãrbãtoarea Învierii”, aflat la a treia editie. În acest an, în organizarea evenimentului s-au implicat si cadrele didactice de la scoala si grãdinita din Suletea, prin organizarea unei expozitii de desene si felicitãri care avu ca subiect apropiata sãrbãtoare. Cei mai talentati copii din fiecare clasã au primit premii pentru realizãrile lor. Pe lângã aceasta, vineri, 15 aprilie, la cãminul cultural, micutilor li s-a prezentat pe retroproiector si douã povestioare (Legenda iepurasului si Povestea Pastelui), care au fost bine primite de copiii prezenti, dar si un spectacol de dansuri populare prezentat de ansamblul cãminului cultural condus de acelasi neobosit director. Unul dintre invitati la simpozion, mesterul popular Dan Horgan, a avut si el o expozitie de ouã încondeiate si icoane pe sticlã, expozitie care a fost apreciatã de publicul prezent. “Niciodatã aceastã manifestare nu a fost mai frumoasã si nu am fost mai multumit si mai împlinit! Aceastã manifestare ar fi fost de o mai mare amploare dacã am fi avut si sprijinul autoritãtilor locale, dar, cu toate acestea, nu pot sã nu remarc ajutorul dat de consilierii locali, prin sponsorizãrile fãcute, si al viceprimarului comunei, Ciprian Tamas. Dar cea mai mare contributie la succesul manifestãrii au avut-o câteva cadre didactice, care au muncit mult si au pus suflet. Este vorba de institutoarea Emilia Popa, învãtãtoarea Elena Rãscanu si profesoara Adriana Codreanu, care au fost inima si motorul simpozionului. Sperãm sã putem continua aceastã traditie, iar manifestarea de anul viitor sã aibã loc într-un cãmin cultural nou si modern utilat”, declara Silviu Popa, directorul cãminului, el însusi consilier local.
Traditie respectatã
În comuna Suletea încã rezistã un obicei popular specific acestei zone. Astfel, în prima zi de Paste, copiii merg la fiecare casã ca sã ciocneascã un ou rosu cu gospodarul, fiind rãsplãtiti cu ouã rosii, cozonac si bãnuti. Un alt obicei a rezistat pânã prin anii 60-70, dupã care a dispãrut încet, încet din folclor. Pe acea vreme, tinerii necãsãtoriti se strângeau în grup si mergeau acasã la fetele nemãritate, unde petreceau si primeau cozonac în schimbul urãrilor fãcute. Cozonacul primit era apoi evaluat de tineri pentru a vedea care este cea mai bunã gospodinã sau cea mai lenesã fatã.
