Conviețuirea dintre urși și oameni, subiect de dezbatere la Biblioteca Județeană Vaslui

DEZBATERE… Nicio specie sălbatică nu a fost atât de prezentă în ultimii ani în atenția opiniei publice din România precum ursul. La emisiunile de știri am văzut urși traversând șosele, răscolind în pubele, pozând pentru turiști sau atacând gospodării. Pe de altă parte, vedem frecvent secvențe cu ursuleți orfani salvați de oameni cumsecade, care-i hrănesc cu biberonul și dorm cu ei în pat, astfel că părerile despre aceste animale sălbatice sunt împărțite. Unii specialiști din Regia Națională a Pădurilor împreună cu reprezentanții unor asociații de vânătoare spun că “urșii sunt prea mulți, este depășit optimul ecologic, deci câteva sute, sau poate mii, dintre ei ar trebui împușcați”. De cealaltă parte, asociațiile de conservare a naturii spun că “cifrele oficiale sunt exagerate intenționat, pentru a se aproba cât mai multe permise de vânătoare, în realitate nu sunt nici jumătate din aceste efective”. Cert este un singur lucru: în ultimii ani, ursul și-a extins habitatul în județe care au zero experiență cu astfel de animale, așa cum este și Vasluiul. Ce locuitor al municipiului Vaslui își imagina că va fi trezit, la ora 6 dimineața, de RO-Alert, că un urs se plimbă pe strada lui? Astfel de cazuri au devenit însă realitate, iar în anii următori vasluienii vor trebui să învețe să coabiteze cu Moș Martin. Prima lecție de conviețuire cu ursul s-a ținut miercuri, la Biblioteca Județeană “Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui, acolo unde reprezentanții Primăriei Vaslui, Gărzii de Mediu, Jandarmeriei, Direcției Silvice și Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Vaslui au discutat cu grupurile de bicicliști despre noile pericole la care se expun odată cu apariția ursului în pădurile din județ, dar și care sunt recomandările pentru evitarea conflictelor cu acest animal sălbatic.

La dezbaterea organizată de Ioan Crețu, președintele Consiliului Consultativ pe Probleme de Tineret din municipiul Vaslui și membru al unui grup de bicicliști, au participat și mulți copii. Aceștia au aflat că fuga e cea mai proastă soluție când dau nas în nas cu ursul și că atunci când pleacă cu bicicletele în natură ar fi bine să aibă în trusă dispozitive care emit semnale acustice și luminoase, cum ar fi o lanternă, un clopoțel sau un fluier. Virgil Cadăr, fostul președinte al Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Vaslui a explicat celor prezenți în sală de ce s-a ajuns în situația ca județul nostru să devină casă pentru mai multe exemplare de urși. „Acest animal se află în vârful lanțului trofic, nu are dușmani, iar pe o anumită suprafață de pădure să spunem că pot habita 10 urși. Dacă în acel grup mai apar și puii, iar efectivul crește la 12-15 exemplare, atunci ursul dominant îi dă afară din grup pe masculii mai tineri. Aceștia încep să-și caute alte teritorii și astfel s-a ajuns să avem urși în județe precum Botoșani, Iași, Vaslui sau Galați. S-a ajuns în această situație și pentru că de opt ani de zile legislația din România interzice împușcarea ursului. Studiile arată că țara noastră ar putea găzdui în jur de 4000 de urși. Cifrele Institutului de Cercetări și Experimentație Forestieră vorbesc de 7.700 de urși, însă în realitate numărul lor este mult mai mare. Alți evaluatori vorbesc despre 12.000 de urși, însă eu cred că în România, în prezent, sunt în jur de 10.000 de exemplare. Sporul de înmulțire al acestor animale este de 10% și dacă luăm în calcul cifrele Institutului de Cercetări Forestiere, de 7.700 de urși, constatăm că într-un singur an, în pădurile din România, mai apar încă 770 de urși. În zece ani, România se va transforma într-o mare grădină zoologică, vom avea un efectiv de urși mult mai mare decât poate găzdui țara noastră. Acești masculi tineri care au fost văzuți și pe raza județului nostru nu fac nimic altceva decât să-și caute un loc al lor, după ce au fost alungați din habitatul lor de către masculii dominanți.”

“Județul Vaslui are puține zone de pădure care să asigure liniștea acestor urși”

Potrivit lui Virgil Cadăr, în prezent, atât la nivel național, cât și la nivel mondial, vânătorii fac demersuri pentru a li se permite să intervină în natură în așa fel încât să se păstreze un echilibru numeric al efectivelor de urși. Conform acestuia, în județul Vaslui nu sunt mai mult de patru exemplare de urși, care din cauza migrației sunt văzuți în diferite locuri, astfel se creează impresia că numărul lor este mult mai mare. “Am văzut tot felul de fabulații prin presă, că în județul Vaslui sunt 10-20 de exemplare de urși. În realitate, sunt trei sau patru exemplare care au fost văzute efectiv. Se vehiculează că ar fi mai mult de 10 urși fără a se lua în calcul că aceste animale migrează, ele nu stau într-un singur loc. Concret, la această oră, putem vorbi de acel urs care a fost prins în laț la Oșești, ursul care a fost văzut la sfârșitul săptămânii trecute în zona Rediu din municipiul Vaslui, și a mai fost identificat încă un exemplar pe raza comunei Bogdănița, care, credem noi, e același cu cel care a fost văzut la Florești și Ivănești” a mai declarat Vrigil Cadăr.

Vânătorii se pregătesc să asigure un serviciu de permanență pentru UAT-urile din județul Vaslui care au probleme cu urșii

Toți participanții la dezbatere au căzut de acord că, în prezent, legislația din România îngreunează foarte mult prevenirea incidentelor provocate de urși. Vorbim de Ordonanța 81/2021 care permite relocarea urșilor, dar și eliminarea exemplarelor care fac probleme în comunitățile locale. Această ordonanță oferă posibilitatea autorităților locale să rezolve problemele provocate de urși, dar mai presus de toate aduce un plus de corectitudine prin faptul că cei care decid eliminarea urșilor sunt o echipă de intervenție, nu numai o persoană. Este vorba de primar, viceprimar, gestionarul fondului cinegetic, jandarmerie, medic veterinar. Această echipă de intervenție se deplasează la fața locului imediat după apelul la 112. Legea spune că din Primărie, nimeni în afară de primar sau viceprimar nu poate interveni și de multe ori niciunul dintre cei doi nu este disponibil dimineața, la ora 3 sau 4, din motive obiective. La fel se întâmplă și cu medicul veterinar. Din acest punct de vedere, cei mai organizați sunt jandarmii, care oricând pot să asigure 3 schimburi. În ceea ce privește managementul cinegetic, Ordonanța prevede ca gestionarii fondului cinegetic să aibă un contract încheiat cu autoritățile locale, prin care prestează acest serviciu și fac parte din echipele de intervenții. În cazul în care între primării și gestionarul fondului cinegetic nu este încheiat un contract, automat, din echipa de intervenție face parte Garda Forestieră. Numai că, inițial, Garda Forestieră, tot din motive obiective, nu a fost pregătită, nu a avut personal pregătit, arme în dotare, să fie organizați în 2-3 schimburi, să intervină la orice oră. Pentru că județul Vaslui nu s-a mai confruntat până acum cu problema urșilor, foarte puține UAT-uri au încheiate contracte care să permită gestionarilor fondurilor cinegetice să facă parte din echipele de intervenție. Virgil Cadăr a declarat că la nivel de AJVPS Vaslui s-a luat decizia de a se urca pe SEAP oferta pentru servicii de tranchilizare, relocare urși, iar primele interesate ar trebui să fie UAT-urile care au semnalat prezența urșilor pe teritoriul lor. La ora actuală, fără un contract semnat între primării și AJVPS Vaslui, niciun vânător nu poate face parte din acea echipă de intervenție. Prezent la dezbaterea de la Biblioteca Județeană, viceprimarul Lucian Braniște, a declarat că Primăria Vaslui a întocmit deja documentația pentru achiziționarea unor astfel de servicii, ca incidente petrecute la sfârșitul săptămânii trecute să nu pună în pericol cetățenii orașului.

Ministerul Mediului propune uciderea a 426 de urși

Pentru că prezența urșilor este semnalată în tot mai multe județe din țară, Ministrul Mediului a lansat în dezbatere publică, un ordin potrivit căruia 426 de urși ar putea fi împușcați până anul viitor, în scop de prevenție. Reprezentanții ONG-urilor care militează pentru protecția animalelor spun că prin acest ordin, Ministrul Mediului dă undă verde vânătorii la urs care a fost oprită din 2016. “Este o lege dată cu dedicație pentru vânători, pentru industria vânătorii, care sigur că da, vor extrage 486 de urși din pădurile României și îi vor valorifica financiar. Deci vorbim de bani”, a spus Ciprian Gălușcă, coordonator Greenpeace România. Potrivit ordinului de ministru, cei 426 de urși se împart între fondurile cinegetice, în funcție de numărul incidentelor cu animale sălbatice. Ordinul a fost conceput și din cauză că în ultimii doi ani, statul a plătit despăgubiri de aproape 13 milioane de lei de pe urma atacurilor urșilor.

În județul Vaslui, cele mai expuse sunt stânele și stupinele

Revenind la situația urșilor din județul Vaslui, Virgil Cadăr spune că e doar o chestiune de timp până când aceștia vor da primele atacuri. Iar cele mai expuse sunt stânele și stupinele. “Ursul este unul dintre cele mai deștepte animale. Studiile arată că el miroase ceara de la un kilometru și simte omul de la o distanță extraordinar de mare. În același timp, e un animal care se sperie foarte ușor, care evită interacțiunea cu omul. De aceea, e bine ca cei care fac drumeții cu bicicletele prin pădurile județului să aibă asupra lor o lanternă, un clopoțel, sau orice alt dispozitiv care să le semnalizeze prezența, fără însă a face zgomot prea mare. Deși vorbim de un număr mic de urși în județul Vaslui, nu este exclus ca pe viitor aceștia să atace, iar cele mai expuse sunt stupinele și stânele. În prezent, aceste animale sunt derutate pentru că abia se obișnuiesc cu noul habitat. Deocamdată a fost semnalată prezența doar a unor exemplare de masculi tineri, nu vorbim de ursoaice cu pui, care sunt mult mai periculoase. Din acest motiv, consider că la Vaslui nu se poate vorbi despre o situație critică, iar populația nu are motive să intre în panică”, a mai declarat fostul președinte al AJVPS Vaslui. Potrivit reprezentantului Direcției Silvice prezent la dezbatere, teritoriul unui urs poate varia între 2.000 și 10.000 de hectare de pădure, iar noi nu avem în județ păduri mai mari de 2.000-2.500 de hectare. Din acest punct de vedere, probleme mari cu acești urși vor fi în sezonul rece, pentru că le va fi foarte greu să își găsească un loc unde să hiberneze.