Evenimente astronomice în luna februarie
Luna februarie din acest an nu are evenimente astronomice foarte importante, sunt doar fenomene obisnuite, pe care le avem de obicei în fiecare lunã. Pentru cei care iubesc cerul, în special astronomii, au ocazia sã admire în aceastã lunã constelatiile cerului de iarnã. Luna februarie este cunoscutã ca luna ce are conditiile cele mai bune pentru observarea cerului de iarnã. La miezul noptii, avem ocazia sã observãm spre sud si vest constelatiile cerului de iarnã, iar spre est constelatiile cerului de primãvarã. Spre dimineatã, se pot observa chiar si constelatiile cerului de varã. Aspectul cerului se schimbã de la un anotimp la altul si de la o orã la alta, astfel pe parcursul unei nopti putem sã observãm mai multe tipuri de constelatii pe bolta cereascã.
Pozitia planetelor pe cer în luna februarie
Pe cerul de searã, cel mai bine se vede planeta Jupiter, (în constelatia Pesti) cea mai mare planetã din Sistemul Solar, este vizibilã pe cer ca o stea strãlucitoare în directia vesticã a boltii ceresti. Cu ajutorul unui unei lunete sau a unui telescop, putem sã observãm mai multe detalii. Satelitii planetei Jupiter descoperiti de cãtre Galileo Galilei în anul 1610 (Io, Europa, Calisto si Ganimede). Tot în aceastã perioadã, lângã Jupiter, se aflã si planeta Uranus; este si ea o planetã giganticã, gazoasã din Sistemul Solar. Uranus nu este vizibil cu ochiul liber. Este nevoie de un telescop performant ca sa putem observa aceastã planetã. Începând cu miezul noptii, se va putea observa foarte bine planeta Saturn, în constelatia fecioara. La sfârsitul lunii februarie, putem observa planeta Saturn chiar si dupã ora 22:00 spre orizontul estic. O altã planetã ce va fi vizibilã în luna februarie este Venus. Planeta Venus mai poartã denumirea popularã „Luceafãrul”. Planeta Venus se va putea observa ca o stea foarte strãlucitoare pe cerul de dimineatã înainte de rãsãritul Soarelui. Planeta Marte în luna februarie nu va fi vizibilã, pe 4 februarie va fi la conjuctie; ea rãsare si apune odatã cu Soarele. Mercur, ca de obicei, este o planetã greu de observat, de cele mai multe ori se poate observa dimineata, înainte de rãsãritul Soarelui sau seara, la scurt timp dupã apusul Soarelui. În luna februarie, planeta Mercur va fi usor vizibilã în perioada 1 – 7 februarie, foarte aproape de linia orizontului estic, cu scurt timp înainte de rãsãritul Soarelui. In restul lunii, planeta Mercur nu va fi vizibilã.
Alte evenimente
17 februarie, planeta Neptun în conjuctie (invizibil);
19 februarie, Soarele intrã în constelatia zodiacalã Vãrsãtorul;
25 februarie, Mercur în conjuctie superioarã (invizibil).
Pozitia Lunii pe cer. Fazele Lunii
La începutul lunii, pe 1 februarie, Luna va fi vizibilã dimineata ca o secerã subtire. Pe 3 februarie, va fi Lunã Nouã (ora 5:00); Luna nu este vizibilã, la faza de Lunã Nouã; Luna rãsare si apune odatã cu Soarele. Începând cu data de 5 februarie, Luna se va putea observa seara, ca o secerã subtire în directia vesticã a boltii ceresti. Iar pe 6 si 7 februarie, Luna va fi în apropiere de planeta Jupiter în constelatia Pesti. În data de 11 februarie (ora: 9:00), Luna va fi la faza de Primul Pãtrar, va fi vizibilã seara, în constelatia Taurul, în apropierea roiului deschis de stelele Pleiadele sau M 45; în popor, acesta mai poartã denumirea si de „Closca cu Pui”. În noaptea de 17 spre 18 februarie, Luna va fi la faza de Lunã Plinã (18 februarie ora 11:00), în constelatia Leul. Dupã faza de Lunã Plinã, Luna se va putea observa si dimineata spre orizontul vestic. Pe 21 si 22 februarie, Luna va fi în apropiere de planeta Saturn în constelatia Fecioara. Pe 25 februarie, Luna va fi la Ultimul Pãtrar (ora 2:00) în constelatia Scorpionul în apropiere de steaua Antares. La finalul acestei luni, satelitul natural al Pãmântului va fi vizibil dimineata, în directia esticã a boltii ceresti, si în dimineata zilei de 28 februarie, Luna va fi în apropiere de planeta Venus, în constelatia Sãgetãtorul.
(Material trimis de Dumitru Ciprian Vântdevarã, muzeograf la Planetariul si Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad si coordonatorul Astroclubului „Perseus”)
