SCANDAL… Conflictul dintre o norã si o soacrã din judetul Vaslui a degenerat atât de mult, încât cele douã pãrti au ajuns în fata Judecãtoriei Bârlad. Motivul: emiterea unui ordin de protectie pentru norã, deoarece aceasta se simtea în pericol. Femeia a cerut o astfel de mãsurã dupã ce soacra ei ar fi lovit-o si ar fi amenintat-o cu bãtaia. De cealaltã parte, în fata instantei soacra a negat acuzatiile: „nu am lovit-o, nu am amenintat-o si nici nu am vorbit cu ea la telefon”. De asemenea, femeia a spus cã, de fapt, ea e victima: „Motivul supãrãrilor mele este cã norã-mea a pus-o pe sora ei de 18 ani si care locuieste la ea sã mã ameninte cã dacã vin în sat, pune golanii pe mine sã mã violeze, sã mã batã. Eu, femeie de 57 de ani… Norã-mea mã face cu**ã, handicapatã, mã face în tot felul”, a declarat soacra în fata instantei.
Între norã si soacrã existã o relatie tensionatã de mai multã vreme, însã lucrurile au degenerat în a treia zi de Crãciun, când soacra si-a adus aminte mai multe lucruri din trecutul norei si i-a adresat telefonic mai multe cuvinte jignitoare. „În momentul respectiv, prin apelurile repetate, a determinat-o pe reclamanta si pe sotul acesteia sã apeleze serviciul 112, relatând cele petrecute în acea seara între pãrti. Ca atare, prin adresa politiei a rezultat ca reclamanta a fãcut plângere de amenintare si lovire în data de 12.12.2024 si tot în acea seara sotul reclamantei aflat în imobil a fost prezent în momentul în care acele apeluri au fost efectuate de cãtre pârâtã (soacrã). Considerã cã situatia în care se aflã reclamanta este de a-i fi teamã de soacrã, considerând cã aceasta îsi poate pune în aplicare chiar si acel plan de a o lovi pe reclamantã. Martorii audiati au spus ca este un conflict care ar putea fi aplanat de politie”, se aratã într-o hotãrâre a Judecãtoriei Bârlad.
Avocatul soacrei: „existã o stare conflictualã mai veche, ambele pãrti îsi adreseazã reciproc cuvinte si expresii jignitoare”
De partea cealaltã, soacra a recunoscut conflictul cu nora, însã a spus cã nu reprezintã un pericol pentru ea. Astfel, avocatul acesteia a cerut respingerea solicitãrii fãcute de norã, aceea de a i se emite un ordin de protectie: „Avocat pârâtei (soacra) aratã ca din întreg probatoriul administrat rezultã cu certitudine cã între cele douã pãrti existã o stare conflictualã mai veche constând în aceea cã ambele pãrti îsi adreseazã reciproc cuvinte si expresii jignitoare, însã ordinul de protectie nu poate fi emis decât în baza unor probe concludente de existenta unor acte de violenta fizicã sau psihicã pe care pârâta sã le fi exercitat fatã de reclamantã. Aratã cã, din declaratiile martorilor audiati astãzi în prezenta cauzã, nu rezultã acest lucru. Existã o situatie conflictualã mai veche, dar pârâta nici nu a lovit-o, nici nu a amenintat-o pe reclamantã, asa cum aceasta a indicat în cuprinsul cererii. De asemenea, si din cuprinsul adresei înaintat la dosar de cãtre postul de politie din comunã, nu au fost înregistrate sesizãri, plângeri sau sanctiuni contraventionale cu privire la acte de violentã sãvârsite între pãrti. Avocatul pârâtei (soacra) aratã cã, la întocmirea formularului de risc nu a rezultat existenta unui risc iminent pentru emiterea unui ordin de protectie”, se aratã într-o hotãrâre a Judecãtoriei Bârlad.
Nora si-a adus sotul în instantã, ca martor. Bãrbatul, dat afarã din casã de cãtre mamã
ÎN FAMILIE…Judecãtoria Bârlad a respins cererea privind emiterea unui ordin de protectie, considerând cã acuzatiile nu au fost demonstrate: „Agresiunile fizice afirmate, constând în lovire, nu sunt constatate prin certificat medico- legal, nu sunt atestate prin nici un alt mijloc de probã direct, de ex: un martor ocular sau semne, chiar necercetate medico-legal, iar pârâta neagã aceste agresiuni”. Nora l-a adus în instantã, drept martor, chiar pe sotul ei, fiul pârâtei, însã judecãtorul nu a luat în considerare declaratiile acestuia: „Martorul, sotul reclamantei si fiul pârâtei, sustine cã a auzit convorbirea telefonicã a pãrtilor din data de 27.12.2024, când pârâta ar fi apelat-o pe reclamantã, ocazie cu care i-ar fi adresat amenintãri cu loviri. Pãrtile nu s-au bãtut. Relateazã cã motivul certurilor dintre pãrti este istoric, din anul 2015, de când martorul a fost dat afarã din casã de mama lui, pârâta, dupã decesul tatãlui, ceea ce ar fi creat o stare de profundã nemultumire martorului. În consecintã, instanta apreciazã cã martorul este implicat emotional în conflict, fiind chiar factorul determinant, motiv pentru care perceptia sa nu poate fi consideratã obiectivã. Proba va fi înlãturatã, ca neconcludentã (…). În concluzie, mijloacele de probã existente la dosar nu prezintã nivelul de concludentã necesar, fiind probe indirecte, cu un continut echivoc. Pentru a se demonstra cã sunt îndeplinite exigentele art. 38 alin.1 din Legea nr. 217/2003, în sensul cã reclamanta este o persoanã a cãrei viatã, integritate fizicã si psihicã ori libertate este pusã în pericol prin acte de violentã din partea unui membru de familie, se impunea prezentarea unui mecanism probator consistent, util si concludent, conditii neîndeplinite în prezenta cauzã, conform argumentãrii prezentate, ceea ce determinã pronuntarea solutiei de respingere a cererii”, se aratã în hotãrârea Judecãtoriei Bârlad.
