Deşi ilegitim, comunismul a fost o idee bună, cel mult prost aplicată, arată o cercetare sociologică realizată la iniţiativa IICCMER.
Deşi a fost un regim ilegitim şi criminal, comunismul a fost bun, iar înainte de 1989 viaţa era mai bună. Acesta este concluzia paradoxală a unui sondaj de opinie realizat de Centrul de Sondare a Opiniei Publice (CSOP), la iniţiativa Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului (IICCMER).
Realizat din nevoia de a adapta politicile instituţiei la percepţia actuală asupra fostului regim, sondajul relevă o tendinţă de creştere a numărului celor ce au o percepţie pozitivă faţă de această perioadă. Motivele sunt în general de ordin material: toţi oamenii aveau un loc de muncă, un trai decent şi o locuinţă.
Tocmai de aceea, 25% dintre români, fără echivoc, consideră şi că Ceauşescu a făcut bine României, lucru ce ar trebui să fie consemnat ca atare şi în manualele de istorie. În plus, deşi jumătate dintre români consideră că a existat represiune în perioada comunistă, doar 13% spun că au avut de suferit de pe urma regimului.
Iar cei care spun asta tot motive materiale au în vedere: sărăcia, exprimată prin lipsa de alimente şi de acces la servicii şi confiscarea averii. Lipsa libertăţii şi a şanselor de promovare profesională se află în plan secund în mentalul colectiv. Lucru ce poate fi explicat într-o bună măsură prin criza economică.
În pofida ei însă, românii îşi doresc un muzeu al comunismului, care există deja în fază de proiect, cu un amplasament deja stabilit, dar a cărui înfiinţare întârzie din raţiuni birocratice. Asta deşi muzeul, ca şi declararea unei zile naţionale pentru comemorarea victimelor comunismului, este una dintre măsurile asumate în 2006 de Traian Băsescu prin raportul de condamnare a comunismului.
LUSTRAŢIE NENUMITĂ
Colaboratorii Secu, afară din funcţiile publice
Al treilea mare paradox al sondajului este acela că, deşi aproape jumătate dintre români consideră puţin sau deloc important accesul la dosarele Securităţii, o majoritate co vârşitoare crede că cei care sunt dovediţi ca foşti colaboratori nu trebuie să mai deţină funcţii publice.
„Cred că interesul faţă de trecutul comunist continuă să fie important în România, dar problemele contemporane, în special cele economice, distrag atenţia. Şi, deşi 49% consideră neimportant accesul la dosarele Securităţii, 40% îl consideră totuşi important”, apreciază Dorin Dobrincu, directorul Arhivelor Naţionale, o instituţie parteneră în realizarea sondajului.
Deşi în sondaj nu s-a utilizat termenul de lustraţie, cei mai mulţi respondenţi se declară, practic, în favoarea ei. Astfel, 27% dintre repondenţi consideră că foştii colaboratori ar trebui demişi din funcţii publice, 21% că ar trebui să-şi dea demisia, 16% că ar trebui să fie condamnaţi pentru declaraţiile false cu privire la colaborarea cu Securitatea şi 11% că ar trebui să li se interzică pentru o perioadă să mai candideze sau să fie numite în funcţii publice.
IICCMER se declară însă neputincios cu privire la adoptarea unei eventuale legi a lustraţiei, pentru care a existat un proiect respins în urmă cu câteva luni de Curtea Constituiţională.
„Din păcate, noi nu avem drept de iniţiativă legislativă. Putem să ne exprimăm punctul de vedere şi să susţinem un asemenea proiect doar în condiţiile în care parlamentul ne-ar solicita acest lucru”, spune Ioan Stanomir, preşedintele IICCMER.
Comunismul, memorializat prin presă
Un rezultat important al sondajului, care a fost realizat pe un eşantion de 1.133 de persoane de peste 15 ani, este cel referitor la sursele de informare despre comunism. Mass-media este detaşat în fruntea listei, cu un procent de 56%. Pe următorul loc se află şcolile şi universităţile, cu 37%.
Alte surse de informare sunt, în procente apropiate, familia, cărţile şi filmele. „Din păcate, anumite ziare au prezentat doar aspecte senzaţionaliste legate de trecutul comunist, şi aceasta a dus la o formă de distorsiune ce se reflectă în sondaj”, crede istoricul Dorin Dobrincu.
