REORGANIZARE… Anul viitor, comunele care au în derulare proiecte cu finantare europeanã ar putea fi sprijinite cu prioritate de cãtre Consiliul Judetean, desi au existat si sunt foarte multe discutii despre modul în care CJ sustine consiliile locale care au în derulare proiecte cu bani de la UE. Banii pentru cofinantãri, care sunt marea problemã a primarilor din mediul rural, ar putea veni de la Consiliul Judetean, însã totul va depinde de primari, de modul în care se vor bate pentru a strânge taxele si impozitele locale, spune Dumitru Buzatu, presedintele CJ Vaslui. Sunt localitãti în judetul Vaslui care, la acest moment, nici nu-si pot asigura sursele de finantare pentru functionarea primãriilor si care vor avea nevoie de ajutoare din partea conducerii de la Vaslui. De altfel, Guvernul a dat de înteles cã anul viitor ar putea trece la comasarea unor comune, în localitãti de 10-15.000 de locuitori, care ar putea accesa mai usor proiecte de sute de mii de euro de la Uniunea Europeanã.
În 2014, s-ar putea ca o parte dintre comunele judetului sã fie comasate, proiect anuntat deja de Guvernul Ponta. Asta, în conditiile în care cel putin 90 de municipii, orase si comune din România, peste jumãtate aflate în regiunea de Nord-Est a tãrii (mai ales în judetele Vaslui, Botosani, Bacãu, Iasi si Neamt), nu îsi acoperã nici mãcar 25% din cheltuielile administrative, dar asta nu le împiedicã sã facã cheltuieli care depãsesc de sute de ori veniturile pe care sunt capabile sã le colecteze, preferând sã exercite în continuu presiune pe Consiliile Judetene si pe Guvern, pentru a obtine bani prin diferite alte canale, sustine Institutul pentru Politici Publice (IPP). Doar în ultimul an, Guvernul a transferat acestor localitãti sãrace peste 65 milioane euro din Bugetul de Stat. “Sunt adeptul ideii cã administratia trebuie sã fie eficientã si cred cã tocmai de aici s-a pornit atunci când s-a decis ca anumite comune sã fie reînfiintate. În acel moment, împreunã cu senatorii si deputatii de atunci, am fãcut proiectele de legi pentru reînfiintarea unor comune, pe care le-am promovat si sustinut tocmai din dorinta locuitorilor din anumite comune de a avea vechile localitãti si vechile denumiri. Experienta ne-a arãtat cã, acum, este nevoie de o concentrare a localitãtilor, pentru a dobândi resurse financiare proprii sau atrase, în vederea realizãrii programelor de dezvoltare. Într-un fel este privitã o comunã micã care solicitã fonduri europene pe un program de infrastructurã, în altul este privitã o comunã mare, care are venituri proprii cu care poate gira eventualele împrumuturi”, spune Dumitru Buzatu, presedintele Consiliului Judetean.
Orasul Negresti, mari probleme financiare
Dacã în mediul rural problemele financiare sunt cunoscute, rãmâne un mare semn de întrebare asupra functionãrii orasului Negresti, acolo unde an de an apar datorii, pe care noua conducere a Primãriei se chinuie sã le tinã sub control. În 2014, conform unui proiect cu sumele care vor fi acordate la echilibrarea bugetarã, orasul ar urma sã primeascã 1,47 milioane lei. Mult, putin? “Negrestiul este un caz special, pentru cã are venituri putine, care nu asigurã nici mãcar jumãtate din necesarul de functionare a Primãriei si orasului. De aceea, este nevoie sã intervenim la echilibrare si asta am si fãcut în ultimii ani”, spune presedintele Consiliului Judetean.
