Deşi este condusă de un primar social democrat, localitatea Cîrligele a obţinut în acest an aproape 4 milioane de euro din fonduri europene, care înseamnă bugetul comunei pe 35 de ani u primarul Ştefan Moscu spune că proiectele trebuie foarte bine întocmite pentru a nu fi depunctate u comuna de lîngă Focşani şi-a pus la punct infrastructura în ultimii ani aproape exclusiv cu fonduri europene u în timp ce primăriile PDL sînt privilegiate la obţinerea de fonduri, mulţi dintre primarii PSD şi PNL aşteaptă schimbarea puterii pentru a mai obţine ceva bani
În timp ce unii primari obţin bani pentru comune doar de la Guvern şi prosperă doar cînd partidele lor sînt la putere, alţii încearcă să obţină fonduri de la UE pentru a realiza cîte ceva cînd sînt în opoziţie. Comuna Cîrligele a reuşit să cîştige două proiecte în acest an, unul de 3,1 milioane de euro şi unul de 800.000 de euro. Fondurile atrase reprezintă bugetul propriu al localităţii pe următorii 35 de ani. Comuna va avea astfel toate drumurile asfaltate, dar şi şanţuri pentru a preveni inundaţiile. Pe de altă parte, pe fondul recesiunii, investiţiile cu bani publici din ultimii ani au fost abandonate.
Cîrligele este una dintre comunele din judeţ care a reuşit performanţa de a obţine finanţare pentru infrastructură aproape în totalitate de la UE. În timp ce primăriile PDL sînt privilegiate la obţinerea de fonduri, foarte mulţi dintre primarii PSD şi PNL stau cu mîinile în sîn şi aşteaptă o eventualitate schimbare a puterii pentru a mai obţine ceva bani. Sînt însă şi primari care se zbat să obţină finanţări din fonduri europene deşi sînt în opoziţie, iar unii dintre ei au şi reuşit să cîştige, cum este cazul în comuna Cîrligele. Primarul Ştefan Moscu a obţinut mai multe finanţări nerambursabile de cînd este în opoziţie decît pe vremea cînd PSD era la putere. Insistenţa şi respectarea fiecărei virgule din ghidul de finanţare par a fi cheia succesului, pentru a nu mai exista motive de depunctare. Primăria a reuşit să obţină doar în vara acestui an fonduri de nu mai puţin de 3,1 milioane euro, cu tot cu TVA, prin Măsura 322, privind „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoarea a moştenirii rurale”. „Aceşti bani înseamnă bugetul comunei pe aproape 35 de ani. Cîrligele are un buget propriu de 4 miliarde de lei vechi, din care nu am fi reuşit să realizăm aceste investiţii”, a declarat primarul Moscu. Astfel, prin Măsura 322 vor fi realizate asfaltări pe o lungime de 13,8 km, 16 km de şanţuri şi rigole betonate, o grădiniţă în satul Bonţeşti, un pod peste pîrîul Mera, dotarea after school şi a căminului Cultural „Mihai Sîmbotin”. Chiar dacă fondurile sînt alocate pentru perioada 2011 – 2013, lucrările aproape că au fost terminate. Şanţurile şi rigolele reprezintă o investiţie foarte importantă pentru localitate deoarece diferenţa de altitudine de la intrarea în comună pînă la intersecţia cu drumul judeţean 205 B este de 110 m, iar apele ameninţau să inunde gospodăriile la ploile mai abudente.
A treia oară a fost cu noroc
Din opoziţie, atragerea de fonduri europene pare o luptă cu morile de vînt, deşi criteriile de eligibilitate sînt clare. Cu toate acestea, cea mai mică greşeală poate atrage o depunctare severă şi respingerea proiectului. Ştefan Moscu a încercat de trei ori să obţină finanţare la Măsura 322, însă de două ori a picat. „A treia oară am luat ghidul de finanţare filă cu filă şi nu am lăsat nimic la voia întîmplării. Din acest motiv nu a avut nimeni ce să-mi facă. Pe Măsura 322 au fost 1770 de proiecte cîştigate, iar noi ne-am clasat pe locul 290. Comuna Cîrligele a fost singura care a cîştigat din Vrancea”, a spus primarul. Moscu susţine că la un moment proiectul său a ajuns chiar şi pe locul doi, după care a coborît, fără a ieşi însă din rîndul celor declarate eligibile. Cîrligele a mai cîştigat în acest an un proiect, ceva mai mic, de 800.000 de euro, pentru realizarea canalizării. Problema este că autorităţile locale trebuie să contribuie cu 200.000 de euro la proiect, adică cu aproape tot bugetul comunei pe un an. O soluţie ar fi contractarea unui împrumut, însă pînă acum nu a fost luată o decizie.
„Din fondurile proprii nu se poate face nimic”
Primarul Moscu spune că la această oră 95% din drumurile comunei sînt asfaltate, luînd în considerare şi drumurile judeţene care o traversează. Investiţiile din localitate au fost făcute aproape în totalitate cu fonduri europene, în condiţiile în care la proiectele finanţate de Guvern nu s-au mai dat bani. „Ne-am dat seama că din fondurile proprii nu se poate face nimic şi ne-am axat pe fonduri europene nerambursabile. Este uşor să faci un proiect, dar să-l cîştigi şi să-l implementezi este foarte greu”, este concluzia primarului Ştefan Moscu după 11 ani în care ocupă această funcţie. Cîrligele are şi potenţial de a atrage turişti datorită Mănăstirii Dălhăuţi, însă pentru drumul de acees s-au alocat doar 800.000 lei dintr-un total de 2,3 milioane lei cît prevedea proiectul aprobat în baza HG 577/1997. O altă investiţie din bani publici abandonată o reprezintă unităţile şcolare din Dălhăuţi şi Bonţeşti. Podeţele care ar fi trebuit refăcute prin OG 7/2006 au fost, de asemenea, uitate. „Într-o localitate dacă nu ai apă, canalizare şi drumuri asfaltate atunci nu ai infrastructură. Iar fără infrastructură o comună este moartă. Acestea sînt priorităţile. Este ca şi cum eu mă îmbrac mai întîi cu maieu, cămaşă, haină şi după aceea îmi pun papion, nu-mi pun papion pe pielea goală”, a spus primarul din Cîrligele. Culmea este că deşi localitatea se poate lăuda cu o infrastructură rutieră bună, ca să ajungi la ea trebuie să treci printr-o mulţime de gropi care împînzesc drumul judeţean 205 C dintre Goleşti şi Vîrteşcoiu. (Mihai BOICU)
Mini – interviu
Reporter: Aţi cîştigat uşor acest proiect (prin Măsura 322) avînd în vedere că sînteţi în opoziţie şi se spune că primarii de la putere sînt avantajaţi?
Primar: Proiectele se cîştigă foarte greu, însă dacă la proiectele guvernamentale sau judeţene intervin şi alţi factori la proiectele europene trebuie să gîndeşti foarte bine, să citeşti foarte bine ghidul de finanţare, să prevezi orice posibilitate ai să accesezi aceste fonduri şi vreau să vă spun că dacă un proiect îl cîştigi foarte greu, implementarea lui este foarte grea, însă şi satisfacţia este mare pentru că rămîne ceva într-o localitate. Dacă stăm bine şi ne gîndim, banii investiţi de UE în această localitate, prin acest proiect integrat, înseamnă de fapt bugetul propriu al localităţii Cîrligele pentru 32, 33 de ani de acum încolo. Deci toate fondurile pe care le strîngeam în comună pe 30 şi ceva de ani înseamnă finanţarea acestui proiect care s-a derulat şi de derulează rapid, bun şi eficient pentru dezvoltarea infrastructurii locale în Cîrligele
În ce constau investiţiile în infrastructura rutieră a localităţii?
Investiţiile în infrastructura rutieră a localităţii constau în 13,8 km de drumuri asfaltate, atît pe DC 146 Cîrligele Bonţeşti, cît şi pe drumurile care fac legătura între Cîrligele şi Dăhăluţi şi Cîrligele, Blidari şi Bonţeşti Deal. Tot în infrastructură intră peste 16 km de şanţuri betonate pentru preluarea apelor pluviale care ne-au creat şi ne creează mereu probleme deoarece localitatea este aşezată într-o zonă colinară, apele pluviale provenite din ploi se revarsă şi de multe ori ne-au creat mari, mari probleme la infrastructura drumurilor din cauză că şanţurile ba erau înfundate, ba nu erau deloc.
În urma derulării acestor investiţii, cîte din drumurile comunei vor fi asfaltate?
Dacă adaug şi drumurile judeţene care traversează localitatea şi drumurile pe care le-am asfaltat în anii 2006, 2007 şi 2008, la ora actuală aproximativ 95% din drumurile din Cîrligele sînt asfaltate. Au rămas doar mici porţiuni de uliţe secundare pentru care la anul le voi propune consilierilor locale să alocăm sume pentru definitivarea şi asfaltarea acestor uliţe laterale, pentru că şi acolo locuiesc oameni şi au nevoie şi ei să beneficieze de facilităţile unei comune frumoase, cu drumuri, cu apă şi cu canalizare .
Am văzut în comună că nu v-aţi axat pe parcuri, aşa cum fac alte localităţi…
Şi parcurile şi stadionalele şi fîntînile arteziene sînt bune, dar sînt bune toate la timpul lor şi mai ales cînd poţi să spui că ai de toate pe masă şi ai mîncat felul întîi ciorba, felul doi friptura şi după aceea deşertul. Eu consider că acelea vor fi ca un desert, pentru că mai întîi trebuie să o luăm de la zero, să avem apă, să avem canaliare, să avem drumuri şi apoi ne putem gîndi şi la aceste lucruri. Dacă nu facem infrastructura şi facem aceste mici locuri de recreere, parcă ai un gust amar şi nu este bine. Este normal să începi cu infrastructura şi să termini cu parcuri, stadioane, cu locuri de joacă pentru că s-ar putea mîine-poimîine pe drumurile care duc spre parcuri să nu mai fie cetăţeni în zonă, să nu mai ai investitor, să nu mai ai copii care să vină din cauza lipsei apei, lipsei canalizării sau lipsa unui drum accesibil şi bun, modern.
Investiţiile derulate în Cîrligele:
– Drum realizat la Blidari Deal cu finanţare prin Fondul Roman de Dezvoltare Socială (2004): 75.000 euro
– Fonduri Phare pentru IT şi cursuri LCDL (2005 – 2006) : 23.000 euro
– Alimentare cu apă prin Sapard laDălhăuţi (2003-2005): 500.000 euro
– Alimentare cu apă Cîrligele, Bonţeşti, Blidari (2003-2005): 6 milioane lei
– Modernizare drum Mănăstărea Dălhăuţi (2009): 2,3 milioane lei, investiţie pentru care guvernul nu a mai dat bani
– Reabilitare podeţe (OG 7/2006) – 1,3 milioane lei, finanţare sistată
– Reabilitare şcoli Dălhăuţi şi Bonţeşti (2007), finanţare sistată de Guvern
– Infrastructură Măsura 322 (2011) – 3,1 milioane euro
– Canalizare, fonduri de la Administraţia Fondului de Mediu (2011) – 800.000 euro
Austriecii vor să facă peleţi din curpeni
O firmă cu capital romanesc şi austriac intenţionează să investească în construcţia unei fabrici de făcut peleţi din curpenii de la viţa de vie. În cazul în care se vor hotărî, atît bugetul comunei va avea decîştigat prin taxele pe care le va încasa, cît şi locuitorii. În localitate sînt peste 1000 de hectare de vie, iar resturile sînt arse, existînd pericolul producerii unor incendii. În aceste condiţii, investiţia este foarte folositoare, mai ales că podgorenii vor avea cîştiga şi bani din curpenii vînduţi. (M. B.)
Cîrligele în cifre
Populaţie – 3.041 (în urma ultimului rencesămînt)
Patru sate – Bonţeşti, Blidari, Dălhăuţi, Cîrligele
Suprafaţă – 4.067 hectare
Viţă de vie – 1.700 hectare
Pădure – 1.170 hectare
Arabil – 680 hectare
Puncte tari
– Distanţa de Focşani: 13 km
– Zonă colinară cu toate formele de relief
– Infrastructura de bună calitate
– Obiectivul turistic Mînăstirea Dălhăuţi
Puncte slabe
– Populaţie îmbătrînită
– Economie locală slabă şi care nu aduce venituri mari bugetului
– Lipsa locurilor de muncă
– Drum de acces plin de gropi
