DESCOPERIRE…Recent, comuna Vinderei din judetul Vaslui a fost locul unei descoperiri arheologice remarcabile, care aduce la luminã artefacte de o importantã istoricã exceptionalã. Ticu Hotnoga, un pasionat de istorie, a descoperit un tezaur format din 18 monede de argint histriene, bijuterii din bronz, arme si alte artefacte, datând din perioade care acoperã peste douã milenii de istorie. Monedele, emise de cetatea greceascã Histria în perioada 400-350 î.Hr., sunt o dovadã a legãturilor comerciale dintre lumea greacã si populatia localã traco-geticã.
O descoperire remarcabilã a fost fãcutã recent în comuna Vinderei, judetul Vaslui, de cãtre Ticu Hotnoga, un pasionat de arheologie si posesor al unui detector de metale. Acesta a scos la luminã un adevãrat tezaur: 18 monede de argint histriene (emise de cetatea de la Marea Neagrã, Histria), datând din perioada 400-350 î.Hr., bijuterii (o jumãtate de brãtarã), arme si alte artefacte, o parte având o vechime de pânã la 2400 de ani. De asemenea, au fost descoperite si douã topoare din bronz, de tip celt, din perioada Epocii Bronzului (1500 î.Hr.). Fibulele digitate se încadreazã cronologic în perioada secolelor VI-VII d.Hr. Obiectele au fost gãsite pe o razã de cîtiva kilometri, fapt demonstrat de diversitatea acestora si perioadele diferite de datare. Descoperirea, realizatã într-o pãdure de pe raza comunei, reprezintã una dintre cele mai importante din ultimele decenii în judetul Vaslui. Printre artefactele descoperite se numãrã fibule, topoare din bronz, o lance, o brãtarã din argint, o oglindã din bronz, inele din diverse perioade istorice si topoare de luptã medievale. Monedele histriene, în schimb, au fost gãsite pe o suprafatã micã, de doar cîtiva metri pãtrati, sugerând o posibilã comoarã ascunsa sau o pierdere într-un context de luptã. Celelalte obiecte erau împrãstiate pe sute de metri, indicând o activitate umanã intensã pe parcursul secolelor 5-3 î.Hr. Ticu Hotnoga, care a început acest hobby acum doar un an, a declarat pentru Vremea Nouã cã aceasta este cea mai importantã descoperire a sa, desi în trecut a mai gãsit si alte obiecte valoroase, precum monede dacice si romane, bijuterii sau fibule. Cu toate acestea, actuala descoperire este exceptionalã atât prin diversitate, cât si prin contextul istoric: „Aceste obiecte sunt de o valoare exceptionale”, a declarat Ticu Hotnoga.
Opinia arheologilor
Arheologul Mircea Oancã de la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, cu o activitate remarcabilã în studierea cetãtilor de pãmânt din perioada traco-geticã, ne-a oferit scurte explicatii asupra obiectelor descoperite pe baza imaginilor oferite de cãtre Ticu Hotnoga. Cele 18 monede descoperite sunt histriene, emise de cetatea greceascã Histria de la Marea Neagrã, si dateazã din perioada secolelor V-III î.Hr. Acestea, împreunã cu jumãtatea de brãtarã din argint, par sã fie legate de cetatea anticã situatã pe teritoriul comunei Vinderei. În ceea ce priveste celelalte artefacte, toporul de tip celt provine din Epoca Bronzului, fibulele digitate dateazã din secolele VI-VII, iar fibula cu disc apartine perioadei secolelor IV-V. Având în vedere varietatea cronologicã a acestor obiecte, care acoperã o perioadã extinsã de timp, de la Epoca Bronzului pânã în Evul Mediu, este evident cã acestea provin din locatii si contexte istorice diferite.
Contributia detectoristilor la descoperirea patrimoniului
Toate obiectele gãsite au fost predate la Muzeul Judetean „stefan cel Mare” Vaslui de cãtre Ticu Hotnoga, în conformitate cu legislatia privind patrimoniul national. În judetul Vaslui, comunitatea detectoristilor este în continuã crestere, acestia explorând pãdurile si terenurile agricole cu speranta de a gãsi obiecte istorice. Aceastã descoperire îmbogãteste patrimoniul istoric al judetului Vaslui, dar oferã si noi perspective pentru cercetãrile arheologice.
Legãtura cu cetatea anticã din Vinderei
TEORIE…O parte dintre artefactele descoperite (monedele histriene si jumãtatea de brãtarã) ar putea proveni de la locuitorii unei cetãti antice din pãmânt, situatã în apropierea satului Obârsia, tot în comuna Vinderei. Aceastã cetate, datatã între secolele V-III î.Hr., era prevãzutã cu elemente defensive, sant si val de pãmânt. Istoricii cred cã zona a fost locuitã de o populatie localã care întretinea contacte comerciale si culturale cu grecii, ceea ce explicã prezenta monedelor si a altor artefacte. Aceleasi concluzii le putem întâlni si în cadrul descoperirilor fãcute de cãtre arheologi în cetatea Vladnic de pe raza comunei Albesti, unde, descoperirea unei amfore a demonstrat legãturile comerciale pe care le avea populatia traco-geticã coloniile grecesti. Cercetãrile asupra cetãtii au fost realizate de-a lungul mai multor decenii, începând cu anii 1940, prin eforturile lui C. Mateescu, continuând cu investigatiile din perioada 1950-1970 realizate de Gh. Coman si culminând cu sondajele moderne ale echipelor coordonate de M. Oancã si M. Mamalaucã (2012-2019), la care s-a alãturat A. Berzovan în 2020. Cetatea este situatã în partea de sud a Podisului Moldovei, în Dealurile Fãlciului, pe un platou delimitat de pante abrupte, având o altitudine de aproximativ 280 metri. Pozitia sa strategicã oferã o vizibilitate excelentã cãtre sud si est, dominând zonele învecinate cu 65-70 metri. Fortificatiile includ un sant si un val de apãrare pe latura nordicã, singura zonã accesibilã din punct de vedere militar. În literatura de specialitate, situl este asociat mai ales cu descoperiri apartinând Culturii Cucuteni. În 2019, un localnic, Pãduraru Nicu Andrei, a donat Muzeului Judetean „Vasile Pârvan” din Bârlad douã vârfuri de sãgeti din bronz, de tip scitic, gãsite în apropierea sitului. Aceste artefacte sugereazã cã fortificatia ar putea data din secolele V-III î.Hr., fiind construitã peste o asezare eneoliticã mai veche. Totusi, confirmarea cronologiei necesitã sãpãturi arheologice detaliate.
