În 2015, Balcanii au revenit în centrul atenţiei europene. În rezolvarea crizei refugiaţilor, ţările din sud-estul Europei joacă un rol esenţial. Balcanii pot fi îngheţaţi, aşa încât să ne ocupăm de ei în momentul în care UE este pregătită să o facă, se credea până nu cu mult timp în urmă la Bruxelles şi în marile capitale europene, consideră politologul Ivan Krastev, comentează Deutsche Welle.
Situaţia a fost însă cu totul alta. Criza financiară din Grecia, politica agresivă a Rusiei, tensiunile din jurul livrărilor energetice ruseşti din Balcani, valul de refugiaţi din Orientul Apropiat prin intermediul aşa-numitei rute balcanice, sutele de mii de solicitanţi de azil din Balcanii de Vest şi o mulţime de imigranţii ai sărăciei din Bulgaria şi România – toate acestea au readus în centrul atenţiei Balcanii.
Unul din zece europeni (dacă nu se ia în considerare Turcia) trăieşte pe Peninsula Balcanică. Regiunea este, într-adevăr, eterogenă, dar cu multe caracteristici în comun: sărăcia, problemele economice şi sociale, lipsa statului de drept, instabilitatea politică. Crizele din 2015 au exacerbat toate aceste probleme. Prin urmare, UE are nevoie urgent de soluţii, de noi strategii şi instrumente pentru Balcani, spune Johanna Deimel, de la Asociaţia Europa de Sud-Est, care consideră că Balcanii reprezintă o componentă centrală a Europei.
