Un primar spune lucrurilor pe nume
CURAJ Un primar rupe tãcerea si vorbeste deschis despre subiectul delicat al comasãrii comunelor. „Orice comunã care e consideratã micã ar trebui sã fie pentru comasare. Cetãteanul nu are nicio vinã cã trãieste într-o comunã micã, cu 1500 – 2500 de locuitori, si care este sãritã constant de la finantare, în favoarea comunelor mari. Stiind cã este rezolvatã problema de jos, de la nivel local, se poate trece si la regionalizare, altfel, aceasta este fãrã obiect, creând doar dificultãti în cooperarea între UAT-uri, în special cele mici, cu autoritãtile regionale!”, este de pãrere Gigel Gãlãtanu, primarul comunei Cretesti.
De câtiva ani se tot vorbeste despre regionalizare, o nouã împãrtire administrativ-teritorialã prin care locul actualelor judete sã fie luat de regiuni mai mari, totul în scopul reducerii birocratiei si a mai bunei gestionãri a banului public. În opinia lui Gigel Gãlãtanu, primarul comunei Cretesti, aceastã regionalizare nu se poate înfãptui fãrã comasarea comunelor, în special a celor mici, astfel încât sã aparã niste unitãti administrativ-teritoriale (UAT) înglobând 8 – 10 mii de cetãteni, mai puternice, si care ar putea cu adevãrat sã implementeze proiecte de infrastructurã cu adevãrat serioase. „Regionalizarea, care ca idee este bunã, aici s-a blocat, la comasarea comunelor, lucru fãrã de care nu se va rezolva nimic, nici reducerea birocratiei, nici atragerea de fonduri europene, si implicit dezvoltarea comunitãtilor locale. Nimeni nu a vrut sã-si asume responsabilitatea sã trimitã acasã doi din trei primari, poate chiar oamenii lor, care i-au ajutat sã câstige alegerile parlamentare. Si pãrerea mea este cã nimeni nu va dori cu adevãrat sã facã acest lucru, cu atât mai mult cu cât mai este un an pânã la alegerile prezidentiale”, a pus punctul pe i primarul comunei Cretesti, Gigel Gãlãtanu. Practic, primarul Gãlãtanu a luat-o înaintea guvernantilor, întemeind, de mai bine de trei ani, douã asociatii de dezvoltare intercomunitare (ADI) cu comunele din jur, Tãtãrãni, Solesti, sau Oltenesti, pentru a face proiecte comune de dezvoltare a infrastructurii si a putea accesa mai usor fondurile necesare. Din pãcate, cu toate cã au fost depuse proiecte, pentru drumuri, retele de apã si canalizare, construirea unui centru de zi sau a unei crese, proiectele nu au primit finantare, pentru cã si pentru UAT-uri este greu sã accesezi fonduri nerambursabile, d-apoi pentru ONG-uri de tipul ADI. Logica primarului este limpede: „este mai convenabil ca, în loc sã faci, de exemplu, alimentarea cu apã a unui singur sat, sã faci, acolo unde se poate, un proiect comun, pentru mai multe sate, care acum sunt în comune diferite, cu puturi si statii de pompare si tratare comune. E nevoie de mai putini bani, ai si cheltuieli mai mici… Acelasi lucru pentru drumurile comunale: acum, portiuni din drumuri care fac legãtura între comune sunt din pãmânt, altele pietruite, rar asfaltate, într-o comunã sunt reparate, în alta pline de gropi, tocmai pentru cã nu au cum sã existe planuri unitare între administratii diferite, cu potentã financiarã diferitã. Sau, la fel, într-o comunã micã, o cresã sau un centru de zi poate nu si-ar gãsi utilitatea, altfel stau lucrurile în cazul unei comune cu 8 – 10 mii de locuitori, acolo unde aceste obiective ar fi de primã necesitate. Prin comasarea mai multor comune, cum ar fi Cretesti, cu Tãtãrãni si Oltenesti, de exemplu, s-ar putea face altfel o strategie de dezvoltare pe termen lung, si, în mod sigur, s-ar putea obtine mai usor finantare nerambursabilã pentru proiectele de interes care ar fi implementate în folosul mai multor cetãteni. Asa, comunele mici nu le vor ajunge niciodatã din urmã pe cele mari, indiferent cât de buni gospodari ar avea în frunte, pentru cã nu ar avea posibilitãti financiare. Dacã vrem binele comunitãtilor, nu ar trebui ca nouã, primarilor, sã ne fie fricã de comasare, cu, dimpotrivã, ar trebui sã fim primii care sã cerem acest lucru”.
Bugete mai mari, cheltuieli mai mici
Acestea ar fi, în opinia primarului Gãlãtanu, beneficiile comasãrii comunelor mici si mijlocii, asta pe lângã faptul cã ar rezulta UAT-uri puternice, capabile sã se autofinanteze pentru o parte din lucrãrile edilitare sau de dezvoltare. „Este vorba de o mai bunã organizare, redistribuind personalul existent acum la nivelul primãriilor, personal care este insuficient acum, în cazul unor comune, dar care, dupã comasare, ar putea apare situatii în care sã fie nevoie sã fie chiar disponibilizati oameni. Este si cazul consilierilor locali, care acum sunt în numãr de 11 sau 13 la o comunã micã, si care, practic, sunt printre cei mai bine plãtiti oameni din administratie, dat fiind cã primesc 150 – 300 lei pentru o sedintã de jumãtate de orã! Din punctul meu de vedere, un partid adevãrat ar trebui sã-si trimitã oamenii în Consiliile Locale fãrã remuneratie, doar pentru a servi comunitatea pe care o reprezintã. Eu, de exemplu, la primãria Cretesti, am functionat mult timp fãrã viceprimar si secretar, si treburile au mers foarte bine. Si as mai pune o conditie: primarii trebuie sã aibã studii, sã aibã notiuni juridice sau de economie, altfel riscã ca primãria sã fie condusã de secretarul comunei sau de contabil, în locul sãu”, era de pãrere primarul Gigel Gãlãtanu. Problema bugetelor locale este însã cea mai arzãtoare, în opinia primarului. De multe ori, comunele mici sunt subfinantate de la bugetul de stat sau cel judetean, desi nevoile sunt cel putin la fel de mari ca în cazul comunelor mari, care nu doar cã primesc fonduri mai mari pentru dezvoltare, dar si proiectele depuse sunt mai usor aprobate, primind finantare nerambursabilã, fie cã este vorba de fonduri europene sau guvernamentale. „Cetãteanul din Cretesti nu are nici o vinã cã trãieste într-o comunã micã, cu doar 2000 de locuitori, si, comunã care primeste prea putini bani pentru nevoile existente, în timp ce la oras, sau chiar în comunele mari din jur, se asfalteazã, se fac aductiuni cu apã… sunt conditii omenesti de trai. As vrea sã se facã comasarea comunelor, vreau comunã mare, sã nu mai zicã cei de la oras, chiar si din conducerea judetului, cã nu suntem gospodari. Sã vedem atunci, în conditii de finantare egalã, care e mai bun gospodar! Dacã nu se face comasarea, nu vãd nici rolul regionalizãrii, pentru cã primarii comunelor mici nici mãcar nu vor avea posibilitatea sã meargã în centrul regiunii, cum merg acum la judet sã cearã bani sau sã rezolve problemele administrative. Cât priveste grija unora pentru binele si confortul locuitorilor, eu sunt de pãrere cã administratia trebuie sã mergã cãtre cetãtean, nu invers, iar un primar al unei comune mari poate foarte bine sã organizeze activitatea primãriei în asa fel încât locuitorii sã nu fie nevoiti sã batã cale lungã pânã în centrul comunei”, încheia Gigel Gãlãtanu, primarul comunei Cretesti, arãtându-se ferm în pozitia sa pentru reorganizarea teritorialã sub forma unor UAT-uri mai mari, ca numãr de locuitori si suprafatã, structuri care ar putea atrage mai multe fonduri pe plan local pentru dezvoltarea infrastructurii si rezolvarea problemelor sociale.
