Ciolacu nu mai vrea politică în spitale, la Vaslui toți managerii unităților sanitare sunt membri PSD

CONTRADICȚII… Premierul Marcel Ciolacu a propus sâmbătă înființarea unei școli de manageri de spitale, subliniind necesitatea excluderii politicii din acest sistem. “Dacă dorim să avem performanță în sistemul sanitar și să nu continuăm să aruncăm bani într-o gaură fără sfârșit, politica trebuie să se excludă absolut de tot din acest sistem”, a declarat prim-ministrul Ciolacu, lăsând de înțeles că politicul dăunează grav sistemului sanitar românesc. Însă de la dorințele lui Ciolacu și până la realitățile din teren e cale extrem de lungă. Este suficient să ne uităm la situația din județul Vaslui, unde managerii celor trei mari spitale, Ana Rinder (SJU Vaslui), Bogdan Popa (Spitalul “Dimitrie Castroian” Huși) și Ciprian Feraru (Spitalul “Elena Beldiman” Bârlad) sunt toți social-democrați cu acte în regulă, ajungând în acele funcții și datorită carnetelor de partid. Mai mult, în municipiul reședință de județ, social-democrații se gândesc serios să o arunce în lupta electorală pe managera SJU Vaslui, pe care o consideră suficient de pregătită să-i ia locul primarului Vasile Pavăl. Prin această mutare, colegii lui Ciolacu de la Vaslui îi arată acestuia că nu sunt deloc de acord cu separarea politicului de sistemul sanitar.

După o vizită efectuată, sâmbătă, la Spitalul Județean Oradea, unde l-a evidențiat pe dr. Gheorghe Carp, managerul spitalelor unificate din Oradea, ca exemplu de bun profesionist, premierul a apreciat că modelul de management orădean poate fi extins și aplicat pe scară largă. Marcel Ciolacu a pledat pentru o școală de manageri de spitale, unde politica să fie exclusă complet. “Cred că managerul de aici poate să fie un bun profesor. Dacă dorim să avem performanță în sistemul sanitar și să nu continuăm să aruncăm bani într-o gaură fără sfârșit, politica trebuie să se excludă absolut de tot din acest sistem,” a declarat premierul.

“80% dintre managerii de spitale nu au ce căuta în acele funcții”

Marcel Ciolacu nu este primul reprezentant al Guvernului României care susține că managerii de spitale nu ar trebui să aibă legătură cu politica. În urmă cu trei ani, pe când era ministrul Sănătății, deputatul PNL de Vaslui Nelu Tătaru afirma același lucru, acesta subliniind că spitalele trebuie să fie conduse de oameni “competenți”, fără intervenții politice. ”Haideți să recunoaștem că sistemul medical românesc are nevoie de un declic. Haideți să recunoaștem că sistemul medical românesc, în acest moment, că este minister, că este în subordinea autorităților locale, beneficiază de Consilii de administrație mai puțin profesioniste, numite politic. La fel, nu mă feresc să repet că 80% dintre manageri nu au ce căuta acolo. Haideți să lăsăm oamenii competenți să conducă aceste unități medicale. Haideți să nu lăsăm politicul să infiltreze anumite interese, anumiți oameni, pentru a putea face un act medical de calitate”, declara fostul ministrul al Sănătății, în 2021, la o videoconferință pe teme medicale.

În județul Vaslui, toți managerii de spitale sunt membri de partid, unii chiar vicepreședinți de organizații locale

În 2017, Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului 79/2016 referitoare la reforma în domeniul sănătății, introducând mai multe amendamente potrivit cărora nu vor putea fi manageri de spitale cei care ocupă funcții de conducere în partidele politice. În județul Vaslui, această ordonanță nu l-a împiedicat pe Bogdan Popa, managerul Spitalului “Dimitrie Castroian” din Huși, să devină, în 2023, vicepreședintele organizației municipale PSD Huși, aflându-se într-o vădită stare de incompatibilitate. Într-una din ședintele recente ale CL Huși, avocatul Radu Bobârnat a atras atenția că managerul Bogdan Popa se află în această incompatibilitate. “Dânsul este și manager, dar și vicepreședinte la PSD Huși, da?”, a întrebat consilierul. Colegii social-democrați nu au negat. “Este o incompatibilitate clară”, le-a atras atenția avocatul Bobârnat. În acest caz a fost sesizată și Agenția Națională de Integritate. Membru al Partidului Social Democrat este și Ciprian Feraru, managerul Spitalului “Elena Beldiman” din Bârlad, însă spre deosebire de Popa, acesta nu ocupă funcție de conducere în partid. Feraru a preluat conducerea unității sanitare începând cu data de 3 ianuarie 2022, când a fost numit prin decizia primarului Dumitru Boroș. Social-democratul a fost declarat cîștigător al concursului pentru postul de manager al spitalului bârlădean, pentru un mandat de trei ani. Dintre cei trei candidați care au avut admise dosarele de înscriere și au depus în scris proiectele de management, fostul manager Daniela Borș nu a mai participat și la proba de prezentare publică a proiectului de management. Cei doi candidați rămași în cursă, fostul consilier local și județean al PSD, Ciprian Feraru, și Rodica Șușnea, directorul CEC Bârlad, au ales abordări diferite privind managementul spitalului. Deloc suprinzător, comisia de concurs a decis ca proiectul cîștigător să fie cel al lui Feraru Ciprian, cel care între timp a reușit să-i netezească drumul lui Boroș spre PSD Bârlad. Partidul e în tot și în toate și la Spitalul Județean de Urgență Vaslui, acolo unde managera Ana Rinder este văzută drept una dintre soluțiile PSD la scaunul de primar al municipiului reședință de județ. După ce actualul edil, Vasile Pavăl, a anunțat că nu vrea să mai candideze pentru un nou mandat, social-democrații au inclus-o și pe Ana Rinder pe lista posibililor candidați pentru algerile la primărie.

De ce nu renunță partidele la spitale?

Că politica dăunează grav sistemului sanitar este clar pentru toată lumea, iar pentru asta este suficient să ne uităm la perioada de pandemie, când majoritatea managerilor de spitale au picat cu brio testul. La fel de clar este însă și faptul că Marcel Ciolacu a făcut doar un joc de imagine la Oradea, atunci când a cerut ca acești manageri să nu mai fie membri de partid. Spunem asta pentru că atunci când cineva își cumpără locul în spital cu câteva mii de euro, deja a stabilit un anumit tip de politică cu conducerea spitalului, care la rândul ei e numită politic și care are propriile interacțiuni cu cei de mai sus. Intervine deja “codul tăcerii”, la fel cum s-a întâmplat și în 2020, când un ambulanțier și o infirmieră din spitalul bârlădean au fost prinși cu șpăgile de mii de euro. Ei tocmai încasaseră “zeciulala” de la cei care doreau să intre în sistem, numai că au fost trași pe dreapta de procurorii Direcției Generale Anticorupție. Niciun șef al celor doi nu și-a pierdut scaunul pentru că și în cazul acesta omerta a funcționat perfect. Ani de zile, șpăgile din sistemul sanitar au bătătorit treptele dintre colectori și adevărații beneficiari ai acelor bani. Șefii nu se iau de subalterni, îi lasă să ia șpaga în numele lor, însă nici nu vor să atragă atenția, așa că din când în când mai aruncă câte un “peștișor” procurorilor. Greii din spitale, la rândul lor, au același tip de relație cu mai marii de la partid care închid ochii la ilegalitățile și lipsa de rezultate din spitale. Toata lumea merge “pe burtă”, de unde și această mare criză de autoritate din sistem. Ar fi inutil să reamintim acum zecile de cazuri prezentate, de-a lungul anilor, în presa locală, cu pacienți, bătuți, umiliți sau victime ale malpraxisului. În cel mai recent caz, al bătrânului din spitalul bârlădean târât pe jos de doi angajați ai unității, comisia se va întruni abia pe 7 februarie, când se va decide, cel mai probabil, diminuarea salariilor celor doi, cu 10%, pe o perioadă de maxim trei luni. Nimeni nu va risca să-i dea pe cei doi afară, pentru că asta ar crește șansele ca ei să “ciripească”, și nimeni nu vrea acest lucru. Prin urmare, evaluarea “performanțelor” celor doi angajați se va face prin prisma intereselor celor de sus și nu prin prisma acelui pacient care a avut de suferit, de aceea sistemul sanitar va rămâne foarte păgubos pentru omul de rând și extrem de profitabil pentru partidele politice.