SEDINTÃ Pentru prima datã dupã 1989, ieri, la Vaslui s-au reunit oamenii de afaceri importanti din judet, cu reprezentantii Prefecturii, ai Consiliului Judetean si ai unor servicii deconcentrate. O întâlnire într-un moment greu pentru industria vasluianã, care este tot mai aproape de marginea prãpastiei. „Se discutã despre o nouã reindustrializare a României, ar trebui regândit conceptul acesta si pentru judetul Vaslui”, a spus Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei patronale a IMM-urilor, vicepresedintele Camerei de Comert judetene, institutia care s-a implicat în realizarea evenimentului. Probleme sunt multe, fiecare firmã din judet are o nemultumire, fie cã este vorba de Vastex, care se confruntã cu abundenta de tesãturi din China la preturi foarte mici, fãrã acte, sau de FEPA Bârlad, care nu poate intra la unele licitatii din cauza unor motive stupide. Concluzia prefectului Renga, oarecum anticipatã: „În mine, cât voi fi prefect, veti avea un canal deschis de colaborare cu Guvernul României”. Din pãcate, agitatia politicã de la Bucuresti este mai importantã decât problemele de zi cu zi ale celor care au sute de angajati în spate, iar lucrurile nu par sã se schimbe prea curând.
Înainte de 1989, municipiul Vaslui avea o zonã industrialã în care activau 15-20 de mii de oameni. Acum, în halele de la CFS sau Mecanica bate vântul, pentru cã guvernele de dupã 1989 au avut grijã sã distrugã totul, de parcã a trecut un taifun peste România. În ultimii ani, mii de firmulite din judet si-au închis portile, fapt care ar trebui sã-i îngrijoreze pe guvernanti, din orice parte a politicii ar proveni. Probabil, de aici s-a pornit si în dezbaterea care a avut loc ieri, pentru prima datã în ultimii 20 de ani, când s-au pus la aceeasi masã parlamentari, prefectul judetului, conducerea Consiliului Judetean si investitori din judetul Vaslui, cei care plãtesc taxe si impozite la buget si au grijã de mii si mii de angajati. „Vã propunem un parteneriat public-privat între Institutia Prefectului, Consiliul Judetean, Consiliile locale de la Vaslui, Bârlad si Husi si CCIA Vaslui, care se va numi „Consiliul Economic Consultativ Judetean”. Noua structurã ar urma sã fie compusã din reprezentanti ai mediului de afaceri, ai administratiei publice locale, mediului financiar-bancar care sã elaboreze si sã propunã strategii de dezvoltare a mediului economic”, a explicat Ionel Constantin, presedintele CCIA Vaslui. O initiativã aplicatã deja în judetul vecin, Iasi, care a dat unele rezultate, spun oamenii de afaceri de acolo. Însã, va exista coeziune între oamenii de afaceri si administratie, asa cum ar fi de dorit, pentru a urni judetul din loc?
Prefectul Renga spune cã este deschis la colaborare. Oare ce rezultate va avea?
Prefectul judetului, Radu Renga, a spus cã va deveni „un canal de comunicare între oamenii de afaceri din judet si Guvern”, desi este greu de crezut cã, odatã schimbat, cel care-i va mai urma va mai fi la fel de comunicativ. „Cât timp sunt aici vã rog sã-mi spuneti dacã se vor face presiuni asupra dvs”, s-a adresat prefectul oamenilor de afaceri prezenti. Care, ieri, nu au avut curajul sã spunã lucrurilor pe nume, cu exceptia unui singur manager, din Bârlad, directorul FEPA, care a spus cã „functionarul public crede cã eu îi sunt subordonat”. „Cine rãspunde pentru indolenta unor functionari? Dacã nu suntem atenti la ce facem cu industria, vom ajunge în situatia din ’50”, a avertizat managerul de la FEPA. Alti investitori sunt de acord cu faptul cã trebuie regânditã si problematica plãtilor la TVA, desi legislatia pare sã se fi relaxat pentru întreprinderile mici si mijlocii. Managerul de la Vastex Vaslui, unitate în care lucreazã 400 de persoane, a acuzat faptul cã statul român nu încurajeazã productia internã. Vastex, ultima întreprindere de tesãturi rãmasã în tarã, are mari probleme cu modul în care se vând tesãturile aduse din China în angrourile din Bucuresti, la preturi foarte mici si de multe ori fãrã acte, ceea ce favorizeazã evaziunea si distrugerea întreprinderilor autohtone.
