Abia votat de cãtre Legislativul R. Moldova, proiectul privind trecerea la sistemul electoral mixt, 50% alegeri pe liste de partide, 50% candidati uninominali, este unul extrem de controversat.
Înaintat în parlament si adoptat la insistentele Partidului Democrat, care a solicitat votarea proiectului ca semn de bunã-credintã din partea PLDM, noua modalitate de vot stârneste o multime de comentarii, atât din partea formatiunilor politice, cât si a societãtii civile, pãrerile pro si contra acestui sistem fiind împãrtite.
Avantaje si dezavantaje
Dincolo de presupusele avantaje ale noului sistem, cum ar fi posibilitatea responsabilizãrii directe a unui deputat, care, teoretic, ar lupta în legislativ pentru rezolvarea unor probleme stringente ale comunitãtii locale pe care o reprezintã, existã si dezavantaje. Unul dintre punctele vulnerabile ale noii legi este numãrul relativ mic de voturi de care are nevoie un candidat pentru a accede în parlamentul care va rezulta dupã viitoarele alegeri. Potrivit datelor statistice de la ultimul scrutin parlamentar, la care au participat putin peste 1,7 milioane de alegãtori, dupã împãrtirea RM în 50 de circumscriptii electorale rezultã o medie de aproximativ 34.000 de voturi într-o circumscriptie. Potrivit noilor reglementãri, va deveni parlamentar acel candidat care va obtine 50% plus unu din voturi în primul tur de scrutin. În cazul în care niciunul dintre aspirantii la un fotoliu de parlamentar nu va atinge acest prag, se va organiza un al doilea tur, între primii doi clasati, învingãtorul urmând sã devinã membru al legislativului. Practic, cu 17.000 de voturi, oricine poate deveni deputat.
Un alt dezavantaj ar putea fi faptul cã oamenii care nu au legãturã cu politica si procesul de elaborare a legilor, dar populari în alte domenii, ar putea intra în competitie si ajunge parlamentari. Sunt notorii exemplele din România, unde fosti cântãreti sau sportivi au ajuns senatori sau deputati dupã ce au cîstigat alegerile din circumscriptii, dar nu au nicio contributie în procesul legislativ în afarã de ridicarea mâinii la comandã, în functie de interesul partidului care i-a promovat. Nu în ultimul rând, dat fiind numãrul mic de voturi necesare, posibilitatea mituirii unui procent mare de electorat este mult mai ridicatã.
Partidele „de lider” în pericol
Unul dintre potentialii perdanti ai sistemului electoral mixt ar putea fi comunistii, ceea ce explicã criticile aduse de acestia la tema datã. PCRM, formatiune care trãieste aproape exclusiv din popularitatea liderului sãu, Vladimir Voronin, ar trebui sã gãseascã în noile conditii potentiali candidati capabili sã concureze cu cei ai partidelor care au cadre mult mai cizelate intelectual. Dacã la acest lucru mai adãugãm cã oamenii lui Voronin ar putea fi obligati sã renunte la simbolistica bolsevicã, secera si ciocanul, e evident cã perspectiva unui dezastru electoral este motivul agitatiei liderilor acestui partid.
În fapt, toate grupãrile ce se bazeazã pe capitalul de imagine al unui singur lider – asa-zisele locomotive ale formatiunii, care au monopolizat întreaga imagine a partidului -, dar nu au secunzi capabili sã preia din popularitatea lor, ar putea avea mari probleme. Nici formatiunile mici nu sunt avantajate de aceastã schimbare, dat fiind faptul cã sustinerea unei campanii în 50 de circumscriptii electorale, în douã tururi de scrutin, este mult mai costisitoare decât una unitarã, la nivel national.
În aceste conditii, este foarte probabil ca tabloul parlamentar, rezultat în urma scrutinului de anul viitor, sã fie unul extrem de pestrit, iar crearea unei majoritãti care sã permitã o guvernare solidã sau alegerea presedintelui ar putea sã fie o misiune extrem de grea, dacã nu chiar imposibilã.
timpul.md
