Cimitirul din Bârlad – loc de veci pentru un erou basarabean care a votat Unirea cu România în 1918!

INTERESANT Un istoric basarabean a pornit pe urmele marilor unionisti din Republica Moldova, mai precis a membrilor Sfatului Tãrii care au votat Unirea cu România la 1918. Unul dintre acesti mari eroi ai neamului românesc este Gheorghe V. Andronachi, al cãrui mormânt a fost descoperit în Cimitirul “Eternitatea” din Bârlad si unde Maria Vieru-Isaev, istoricul basarabean, a fãcut o pomenire, la care au participat doi preoti, reprezentanti ai Muzeului “Vasile Pârvan” si ai Liceului Teoretic “Mihai Eminescu”, printre care s-au numãrat si elevi basarabeni care învatã la liceele din Bârlad.

O poveste extraordinarã si o lectie de patriotism ne-a dat Maria Vieru-Isaev, istoric cercetãtor din Republica Moldova, care a pornit în 2013 în cãutarea mormintelor din România a membrilor Sfatului Tãrii din Basarabia din preajma evenimentelor de la 1918. Maria Isaev a venit în România acum câtiva ani si s-a stabilit la Bucuresti. A pornit, alãturi de membrii Academiei de Stiinte din Chisinãu, ca voluntar, cãutãrile prin bibliotecile si arhivele din tarã i-au îndrumat pasii spre Bârlad, unde a descoperit mormântul unui membru marcant al Unirii de la 1918. Cu ajutorul muzeografilor din Bârlad, mormântul cãpitanului Gheorghe V. Andronachi a fost identificat la cimitirul “Eternitatea” din Bârlad, dupã ce alte opt morminte ale unionistilor, membri ai Sfatului tãrii din Basarabia de la 1918, au fost identificate în cimitirele din Bucuresti. Descoperirea a fost fãcutã din întâmplare, deoarece nu s-a mai stiut absolut nimic despre el dupã 1944, când alãturi de mii de basarabeni, acesta s-a refugiat în România. “Important e cã am pornit pe acest drum. Editura Enciclopedicã din cadrul Academiei de stiinte din Republica Moldova vrea sã publice în 2018, la împlinirea a 100 de ani de la Unire, un dictionar, o enciclopedie a membrilor Sfatului Tãrii care au votat Unirea pe 27 martie 1918. Mormintele acestora se aflã, în mare parte, în România. Altele sunt în Rusia ori Moldova. Nu se stie cu exactitate câte sunt, apreciem cã în România ar fi vreo 50. Patru dintre ele se aflã la Iasi si câte unul la Câmpulung Muscel, Botosani, Timisoara. Cel al cãpitanului Andronachi a fost descoperit întâmplãtor, despre el nemaistiindu-se nimic dupã 1944”, a explicat, pentru presa localã, Maria Vieru-Isaev.

Destin tragic al unui mare erou al neamului românesc!

Destinul lui Andronachi (1893-1970) a fost unul tragic, ca de altfel al majoritãtii celor care au iubit România, oriunde s-au aflat, în conditiile în care rusificarea era la rang de mare cinste. Din 1944, dupã ce s-a stabilit în România, a fost vânat încontinuu de Securitate, Gh. Andronachi fiind nevoit sã se ascundã în diferite locuri din tarã. Initial s-a stabilit în Craiova, apoi, pentru a i se pierde urma, s-a mutat la Bârlad. A locuit într-o casã pe strada Zorilor si, timp de doi ani, nu a avut niciun venit. Pensia militarã i-a fost suspendatã o lungã perioadã si a fost nevoit sã facã munci simple: fostul demnitar al Republicii Moldova cântãrea legume într-o garã. Gheorghe Andronachi este si autorul unei lucrãri publicate în 1933 – “Albumul Basarabiei”. Dupã ce s-a refugiat în România, si-a scris memoriile, unde a prezentat evenimentele din Basarabia în perioada premergãtoare Unirii (1917-1918). Din aceastã cauzã a fost urmãrit de Securitate pânã când a murit. Moartea acestuia este învãluitã în mister, Securitatea bârlãdeanã având un rol cheie în aceastã tragedie. “Din discutiile purtate cu o nepoatã a lui Andronachi, din Bucuresti, în ziua decesului, la prima orã, a fost chemat la Securitate. Era în putere. Familia a început sã se îngrijoreze pe la prânz pentru cã nu mai venea la masã. Spre searã au fost chemati la spital, unde l-au gãsit mort”, ne-a relatat Maria Isaev. Gh. Andronachi s-a nãscut în 1893, în comuna Chiperceni, judetul Orhei, el fiind organizatorul si comandantul primului Detasament moldovenesc de Gardã cãlãreatã, de pe lângã Sfatul Tãrii, fiind în acelasi timp si Prefect de militie al judetului Chisinãu, din august 1917 pânã în martie 1918. La mormântul cãpitanului Andronachi din Cimitirul “Eternitatea” din Bârlad, a fost organizatã pe 22 octombrie, o slujbã de pomenire, la fel ca în cazul tuturor mormintelor unionistilor descoperite de istoricul Maria Isaev. Organizarea evenimentului de la Bârlad a fost sprijinit de Gheorghe Pricop, directorul Liceului Teoretic “Mihai Eminescu” din localitate si de muzeograful Alina Butnaru, de la Muzeul “Vasile Pârvan” din Bârlad. Cîtiva elevi din Republica Moldova, care urmeazã cursurile liceale la Bârlad, au venit sã-i aprindã o lumânare marelui bãrbat al neamului românesc din Basarabia.