NERVI MULTI… Scandal si mult “mister” în jurul bugetului pe 2019, într-un moment cât se poate de sensibil pentru primarii vasluienii. Cât va primi fiecare comunã si care vor fi implicatiile fiecãrui act normativ în parte? Ce fonduri vor avea la dispozitie primarii si cam ce sume vor ajunge în investitii? Sunt întrebãri cât se poate de pertinente, la care unii primari din judetul Vaslui asteaptã un rãspuns, care nu mai vine. Pe baza informatiilor care au rãsuflat deja în diverse medii politice, se pare cã toate primãriile se vor baza pe un buget centrat pe cifra de 1.200 de lei pe locuitor (fatã de 750 de lei, anul trecut!) si cã din suma respectivã se vor scãdea banii strânsi din impozite si taxe locale. La o comunã de 5.000 de locuitori, de exemplu, dupã ce se vor scãdea sumele de la impozite si taxe locale, cât si cele de impozitul pe venit, s-ar putea cã statul va interveni cu o sumã de 4.500-5.000 de lei pentru 2019, cu mult mai mult fatã de ceea ce se primea în anii trecuti. Dar, spun primarii din judet, rãmâne de vãzut care sunt cifrele oficiale pe care le vor prezenta guvernantii în urmãtoarele zile, pentru cã totul este cât se poate de neclar.
Cosmarul primarilor din judet este cât se poate de real. De la 1 ianuarie 2018, toate cheltuielile pentru persoanele cu handicap trec în sarcina primãriilor. Dupã cele mai recente negocieri la nivel central, s-ar fi convenit, însã, pe urmãtorul scenariu: statul ar urma sã suporte 100% din cheltuielile sociale, care initial erau trecute în seama administratiilor locale, lucru care a stârnit nemultumirea primarilor. O propunere discutatã în ultimele zile în biroul presedintelui PSD, Liviu Dragnea, unde a fost prezent si ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici. Pânã anul trecut, statul asigura 90% din cheltuielile sociale si doar 10% reveneau primãriilor (la Vaslui, ca si în celelalte judete, primãriile contribuiau cu 10%, în timp ce 90% veneau de la AJPIS, n.r.). La negocierile de sãptãmâna trecutã cu premierul si ministrul finantelor, primarilor li s-a oferit o cotã de 60% din impozitul pe venit, cu conditia sã suporte toate cheltuielile sociale. Edilii au refuzat însã aceastã ofertã. Asa cã, spun unele surse, s-a decis cã pe lângã cota de 60%, din banii de la Consiliile Judetene care merg la Ministerul de Finante, 5% sã fie împãrtiti în mod egal cãtre toate judetele, fãrã sã se tinã cont de criteriile care astãzi sunt în vigoare – nu se va tine cont nici mãcar de numãrul de locuitori dintr-un judet. Acest lucru înseamnã cã judetele sãrace, ca Vasluiul, ar urma sã primeascã mai multi bani. Dar ce se întâmplã cu restul bugetelor?
1.200 de lei pentru fiecare locuitor
Conform unor informatii primite din surse extrem de credibile, formula de calcul a bugetelor primãriilor din judetul Vaslui se va centra pe suma de 1.200 de lei pe locuitor, adicã 12 milioane de lei vechi, pentru functionare. Ce se va întâmpla cu acesti bani si care va fi impactul asupra unor primãrii din judet? La Fãlciu, de exemplu, comunã cu aproape 5.600 de locuitori, calculul la 1.200 de lei pe locuitor, stabilit de Guvern, ar însemna un buget total local de 6.8 milioane lei. Dat fiind cã localitatea încaseazã 1 milion de lei din taxe si impozite locale, plus 500-600 de mii de lei din impozitul pe venit, în timp ce cheltuielile pentru persoane cu handicap s-ar ridica la 500 de mii de lei, ar însemna cã bugetul comunei Fãlciu s-ar ridica la 4,3-4,4 milioane lei. O sumã foarte bunã, în conditiile în care, anul trecut, de exemplu, în aceeasi perioadã, Fãlciul nu avea un buget clar de functionare, din conditii de acum cunoscute. Si exemplele pot continua. Comune cu 3.600 – 4.000 de locuitori vor avea sume mai mari cu pânã la 1 milion de lei, chiar si în conditiile în care se scad sumele plãtite pentru persoanele cu handicap. Varianta discutatã, zilele acestea, în coalitia de guvernare este: 60% din impozitul pe venit merge la primãrii; 20% din impozitul pe venit merge pentru echilibrarea bugetelor locale; 15% din impozitul pe venit merge la Consiliile Judetene; 5% din impozitul pe venit va fi alocat, în mod egal, de Ministerul Finantelor, cãtre cele 41 de judete. Astfel, Consiliile Judetene pierd o parte din fonduri, care se vor împãrti egal cãtre UAT-uri, banii urmând sã fie transmiși dintr-un „coș” format la Ministerul Finantelor. Cum se va schimba totul în urmãtoarele zile, rãmâne sã vedem. În ultimele douã sãptãmâni, primarii municipiilor din România au protestat în mod repetat fatã de modalitatea de finantare a administratiei publice locale în 2019.
Primarii vasluieni sunt socati: “Ne cer sã plãtim douã salarii minime pentru indemnizatia de hranã. Din ce bani? “
În ultima variantã de lucru primarii ar primi bani pentru asistentã socialã, fondurile cãtre primãrii fiind în cuantumul executiei bugetare pentru anul trecut. Liderii coalitiei de guvernare PSD – ALDE s-au reunit marti în biroul presedintelui Camerei Deputatilor, discutiile vizând proiectul de buget pe 2019. Presedintele Senatului, Cãlin Popescu-Tãriceanu, a venit în biroul lui Liviu Dragnea împreunã cu liderii ALDE Daniel Chitoiu si Varujan Vosganian. Anterior, la biroul lui Dragnea a ajuns si ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici. Potrivit unor surse politice, la sedintã participã si reprezentanti ai UDMR. Cea de-a doua întâlnire a coalitiei a venit dupã ce luni a avut loc o ședintã în biroul de la Camera Deputatilor al lui Liviu Dragnea. La discutiile de luni, care au durat aproape cinci ore, au luat parte și premierul Viorica Dãncilã, ministrul Finantelor Eugen Teodorovici, ministrul Muncii Marius Budãi, președintele Senatului Cãlin Popescu Tãriceanu și secretarul general al ALDE Daniel Chitoiu. La finalul întâlnirii de luni, niciunul dintre aceștia nu a fãcut declaratii de presã. Liviu Dragnea a spus, duminicã searã, dupã discutiile despre buget în Comitetul Executiv al PSD, cã intentioneazã ca o sumã importantã din fondurile serviciilor secrete sã ajungã la Sãnãtate, pentru programele destinate copiilor, precum alocarea de vitamina D sau schemele pentru diabetici. Bugetele Serviciului Român de Informatii, al Serviciului de Informatii Externe, al Serviciului de Protocol si Pazã si al Servicului de Telecomunicatii speciale au cresteri, conform proiectului de buget cuprinse între 4,8% si 69% fatã de anul trecut. Conform proiectului, bugetul SRI este de 2,4 miliarde lei, cu o crestere de 4,8% fatã de anul trecut, cel al Serviciului de Telecomunicatii Speciale de 604 milioane lei, cu o crestere de 69%, bugetul SPP de 233 milioane lei, în crestere cu 20%, iar bugetul SIE de 309 milioane lei, în crestere cu 8,5%. Primarii municipiilor din tarã s-au declarat nemultumiti de alocarea bugetarã. Edilii, reuniti în Asociatia Municipiilor din România (AMR), condusã de Robert Negoitã, edilul Sectorului 3, au discutat cu premierul Viorica Dãncilã la Palatul Victoria, înaintea sedintei de Guvern de miercurea trecutã. Primarii au cerut ministrului Finantelor, Eugen Teodorovici, alocarea unui procent de 30% din bugetul national cãtre administratia localã. “Sunt multe necunoscute. Noi va trebuim sã alocãm, pentru fiecare salariat în parte, câte douã salarii minime brute pentru indemnizatia de hranã. Tot din bugetul local va trebui sã alocãm bani pentru vouchere de vacantã. Nu stim cum ne vom dimensiona bugetele, în acest caz”, spune un primar din judetul Vaslui.
