CURIOZITATE…Stiti ce înseamnã Chives (denumitã si Arpagic)? Este o plantã perenã care face parte din aceeasi familie cu ceapa si usturoiul. Este o legumã sãracã în calorii, însã bogatã în vitamine, minerale si antioxidanti. Spre deosebire de plantele anuale sau bienale, plantele perene rãsar an de an, fãrã sã fie plantate. Planta de chives este folositã în numeroase retete culinare, însã din pãcate pe la Vaslui încã nu este foarte cãutatã, nefiind prea cunoscutã. Ea este cultivatã nu doar pentru aromã, ci si pentru multiplele beneficii pe care le are pentru sãnãtate. Oricum, chivesul nu este încã foarte cunoscut, dupã cum ne-a spus si vlovãrita-fermier de la Bogdãnita, Anca Fogoros de la ferma Ursu. Anca ne-a transmis cã a cultivat acum 2-3 ani în urmã aceastã plantã, dar nu i-a iesit cum ar fi dorit ea, asa cã nu a mai cultivat-o! Dar, prin alte locuri, aceastã plantã face ravagii! Dupã cultivare, iese timp de 3-4 ani fãrã a mai fi plantatã! Chives are deosebite beneficii si proprietãti. Despre proprietãtile acestei plante ne vorbeste un fermier din Neamt, Eduard Andras, de la Ferma Lu’ Mos Ghitã.
Chives sau arpagic al cãrui denumire stiintificã este Allium schoenoprasum, este o plantã înruditã cu ceapa si usturoiul. Bulbii sãi mici, albi si alungiti, si frunzele subtiri si tubulare se dezvoltã grupat la baza tulpinii. Deasupra frunzelor cresc niste floricele albãstrui sau liliachii, cu o formã sfericã, dense si atrãgãtoare. Frunzele de chives pot fi tãiate la nivelul solului pentru a fi folosite la condimentarea mâncãrurilor. Perioada sa de înflorire este între lunile mai si august, însã tulpinile proaspete pot fi recoltate aproape pe toatã durata anului. Au înãltimea de pânã la 15 cm si sunt tubulare, asemenea culturii de ceapã verde. Gustul este asemãnãtor cu cel al cepei, iar mirosul cu cel de usturoi.
La Ferma lu’ Mos Ghitã, chivesul este cultivat o datã la 4 ani si cules în fiecare an!!
Povestea Fermei lu’ Mos Ghitã începe în 2013, când a fost înfiintat blogul pe care Eduard Andras a început sã documenteze aventurile de orãseni proaspãt mutati la sat, în judetul Neamt. Am apelat la acesta sã ne vorbeascã despre secretele culturii de Chives, pentru cã în judetul Vaslui nu s-a prea „omorât” nimeni cu astfel de culturi. Dar Eduard s-a încumetat din zona Moldovei si nu-i pare rãu. Afacerea acum îi merge ca unsã. „An de an, am experimentat tot felul de activitãti, învãtînd sã cultivãm în mod responsabil fel de fel de plante si sã crestem animale. Am pornit de la ideea de a înfiinta o ferma mixtã, motiv pentru care, pe lângã gradinã, am crescut capre, vaci, porci, pãsãri de tot felul. Ba am avut si un cal, pentru o perioada de un an si ceva. Dar am limitat activitatea fermei, astfel încât sã avem suficient timp si pentru noi, pentru a ne bucura de viata de familie. Am renuntat la cea mai mare parte dintre animale si ne concentram pe dezvoltarea fermei vegetale. Legumele noastre sunt cultivate în mod responsabil, respectând natura, fãrã compromisuri si cu constiintã curatã. Tot ceea ce valorificam prin vânzare este crescut ca pentru noi si familia noastrã. Munca noastrã ne reprezintã si cinstea este un atribut la care tinem foarte mult. Iar una dintre plantele pe care le cultivãm o singurã datã si o culegem 3-4 ani (asa iese din pãmânt, este o plantã superioarã) este Chivesul! „ ne-a precizat Eduard Andras, cel care conduce Ferma lu’ Mos Ghitã, din judetul Neamt.
Îmbunãtãteste sãnãtatea osoasã
Iatã cum poate chivesul sã ne ajute sã nu ne mai rupem oasele! Datoritã continutului de vitamina K, chives este benefic pentru coagularea sângelui si mentinerea sãnãtoasã a oaselor. Vitamina K poate îmbunãtãti densitatea mineralelor osoase si poate reduce riscul de fracturi. Reduce inflamatiile care pot sta la baza mai multor afectiuni, ba chiar pot dezvolta boli autoimune sau tulburãri neurodegenerative. Chives este o sursã bogatã de antioxidanti, iar asta îl transformã într-un tratament natural pentru reducerea inflamatiei. Frunzele acestei plante ajutã la reducerea stresului oxidativ. Protejeazã sãnãtatea inimii, asa cum aratã studiile. Chivesul ajutã la scãderea nivelului de colesterol si a tensiunii arteriale, deoarece elibereazã oxid nitric în fluxul sanguin, ceea ce reduce rigiditatea vaselor de sânge, precum si tensiunea arterialã. Si quercetina din compozitia arpagicului reduce acumularea plãcii în artere.
Cum se foloseste chives în bucãtãrie. Retete cu arpagic (chives)
BUCÃTÃREALÃ…Cei care folosesc chivesul la mâncare stiu cã, fie cã o folosesc la salate, supe sau sosuri, chives se combinã cu succes cu ou, brânzã, peste si legume, la fel ca si ceapa verde. Este indicat sã o adãugãm la finalul procesului de gãtire, când temperatura este scãzutã, pentru a profita de toate beneficiile plantei proaspete. Folositi un cutit ascutit pentru a tãia tulpinile, evitând ruperea acestora, astfel se pãstreazã aroma cât mai bine. Alegeti întotdeuana planta de chives cu frunze verzi, fãrã seme de îngãlbenire sau uscare. Se pãstreazã la frigider aproximativ o sãptãmânã.
Omleta cu chives
GUSTOS…Ingrediente: 4 ouã, o mânã de brânzã telemea rasã, 1 ardei rosu, 1 linguritã de ulei, o legãturã de chives. Mod de preparare: Frunzele de chives se toacã, la fel si ardeiul. Se pun 1 minut la cãlit în ulei, apoi se adaugã ouãle bãtute în care s-a pus brânza rasã. Se lasã omleta câte 2 minute pe fiecare parte. Se poate servi simplã, cu salatã verde sau rosii.
Plãcintã cu chives, brânzã si mãrar
DESERT…Ingrediente: 6 foi de plãcintã, 500 g telemea, 500 g brânzã proaspãtã de vaci, 200 g smântânã grasã, 3 ouã 50 g unt moale, o legãturã de chives, 1 legãturã mãrar verde, 1 ou pentru uns deasupra. Mod de preparare: Se unge tava cu unt din abundentã. Untul trebuie sã fie moale. Se amestecã telemeaua rãzuitã cu brânzã proaspãtã si smântâna. Se taie chivesul mãrunt. Mãrarul se taie mãrunt. Se adaugã peste compozitia de brânzã si ceapã, mãrarul si ouãle. Se amestecã bine totul. Se ia o foaie si se pune o parte din umplutura, se întinde foarte bine, în strat subtire. Se pun câteva bucãtele de unt ici si colo. Acesta se va topi si va frãgezi foile. Se ruleazã, se bagã capetele înãuntru ca sã nu curgã umplutura, apoi se asazã în tavã. La fel se face si cu celelalte foi. Se unge plãcinta deasupra cu ou bãtut cu sare. În felul acesta, plãcinta voastrã va fi foarte moale si va avea un aspect rumen-auriu. Se bagã la cuptor încãlzit la 180 de grade si se lasã aproximativ 30 de minute, pânã când plãcinta este rumenitã pe deasupra.
