ILEGALITÃTI PE BANDÃ RULANTÃ
ATENTIE … 24 de substante periculoase sunt folosite la puturile din care se scot carotele pentru a verifica dacã sunt sau nu gaze de sist.
DEZVÃLUIRI Au apãrut si documente care atestã clar cã în timpul forãrii puturilor pentru explorare sunt folosite substante cancerigene, iar riscul contaminãrii apelor subterane este mare, având în vedere cã forãrile se fac la o adâncime de 3 – 3,7 km. Acestea hârtii sunt depuse chiar de Chevron, în memoriul tehnic aflat la APM Vaslui, institutie care a decis cã nu trebuie fãcut un studiu de impact si o evaluare a afectãrii stãrii de sãnãtate a populatiei din zonã. De partea cealaltã protestatarii, fie ONG-urile sau primãriile din zonele unde Chevron vrea sã instaleze sondele, atacã în instantã acordarea certificatelor de urbanism si cel de mediu. Primarul Bãcestiului contestã la APM Vaslui faptul cã terenurile pe care se vor amplasa sondele nu sunt închiriate sau cumpãrate de americani si prin urmare nu poti aviza o constructie dacã nu ai terenul. Un alt document incendiar, emis de ANRM aratã cã dacã se confirmã zãcãmântul, sondele de explorare vor rãmâne si se conserva pentru exploatarea gazelor de sist.
Odatã începutã dezbaterea pentru acordul de mediu în cazul amplasãrii sondelor de explorare a gazelor de sist de cãtre Chevron au iesit la ivealã o serie de nereguli fãcute la eliberarea certificatului de urbanism de cãtre Consiliul Judetean Vaslui. Reamintim cã certificatul este emis de aceastã institutie, si nu de primãrii pentru cã este vorba de teren situat în afara localitãtilor. Viteza cu care compania americanã vrea sã înceapã forãrile în comunele Pungesti, Bãcesti si Gãgesti este de neînteles, mai ales cã nu s-a ajuns la o întelegere cu proprietarii de teren. Cel putin în comuna Bãcesti, asa cum se aratã si într-un document depus la APM Vaslui de cãtre primarul comunei, Horatiu Cãrãusu, parcelele de teren pe care Chevronul vrea sã amplaseze sondele nu au fost nici închiriate, nici cumpãrate. Întrebarera fireascã e cum de s-a emis certificatul de urbanism, în vederea obtinerii autorizatiei de constructie a sondelor, fãrã ca solicitantul sã aibã un document care sã-i ateste proprietatea, când în legea scrie clar cã pentru a se emite certificatul e nevoie si de „titlu imobil sau alte acte care sã ateste proprietatea”. Iatã rãspunsul pe care reprezentantul Consiliului Judetean Vaslui l-a dat: „Potrivit legii nr. 50 / 1991 actualizatã, pentru eliberarea certificatului de urbanism, solicitantul nu trebuie sã detinã terenul respectiv, fiind un act informal care face cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitãrii. De asemenea stabileste cerintele urbanistice care urmeazã sã fie îndeplinite în functie de specificul amplasamentului, precum si lista cuprinzând avizele si acordurile legale, necesare în vederea autorizãrii”, declarã Corneliu Manolache, responsabil în cadrul departamentului de urbanism, amenajarea teritoriului si disciplina în constructii. Mai mult, acesta recunoaste cã cei de la Chevron nu detineau terenurile :”la eliberarea certificatului de urbanism Chevron nu detinea teren în cele trei comune vizate. Dacã situatia s-a schimbat între timp nu stiu, trebuie sã îi întrebati pe cei de la Chevron. Abia în momentul în care solicitantul cere autorizatie pentru executarea lucrãrilor de constructie trebuie sã demonstreze cã detine titlu de proprietate”, a mai declarat acesta.
Cu certificatul de la Consiliul Judetean, Chevron solicitã celor de la APM eliberarea acordului de mediu. Ei spun cã nu e treaba lor sã verifice dacã solicitantul este sau nu proprietar pe teren, dar dacã nu ar fi avut aceastã hârtie, nu ar fi declansat procedura de avizare. Asadar, Chevron-ul vrea cu orice pret sã obtinã avizele si mai apoi sã se intereseze dacã si proprietarii vor sã închirieze terenul. Oare le este fricã cã nu vor obtine acordul de la Mediu si astfel sã nu aibã pierderi dacã dau gres?
Contestatii depuse la Tribunal si la sediul APM Vaslui
Dacã cei de la APM Vaslui spun cã nu este nevoie de studiu de impact pentru forare, fiind vorba doar de explorare, adicã de verificarea zãcãmintelor, un document aflat în memoriul tehnic depus chiar de acestia si emis de Autoritatea Nationalã a Resurselor Minerale (avizul eliberat de aceastã institutie pe data de 5.02 2013, cu nr. 38-C) îi contrazice. În acel document se spune cã, odatã montate sondele pentru explorare, ele se pot conserva pentru a se exploata gazele de sist. Prin urmare, este greu de crezut cã odatã montate sondele si se verificã cã aceste zãcãminte existã cineva va mai îndrãzni sã le dea jos. În acest sens, cei de la GISC Bârlad au depus o contestatie la Tribunal pentru oprirea procedurii de avizare, pânã când nu se face un studiu de impact real si pânã când sedintele CAT (comitetul de analizã tehnicã) nu se tin la Vaslui si cu persoanele desemnate prin ordin ce cãtre Prefecturã. La fel si o parte din locuitorii din Bãcesti care au terenuri în parcelele vizate vor depune la Consiliul Judetean o cerere de anulare a certificatului de urbanism date pe terenurile lor. La sediul APM au mai fost depuse contestatii si poate cea mai importantã e cea depusã pe primãria Bãcesti prin care primarul le reaminteste celor de la Mediu, în special ministrului Rovana Plumb, cã în comunã s-a adoptat o hotãrâre de Consiliul Local (nr.12/14.04.2013) prin care se interzice explorarea si exploatarea gazelor de sist, hotãrâre pe care Prefectura Vaslui încã nu s-a pronuntat, deci rãmâne valabilã. Contestatia se încheie retoric: „În nenumãrate rânduri Ministrul Mediului a declarat cã nu se vor face explorãri în cazul în care comunitatea localã nu doreste. Atunci, de ce continuati demersurile?”
24 de substante periculoase
În memoriul tehnic depus de Chevron si pe care cei de la APM îl considerã suficient si nu mai cer un studiu de impact la mediu si niciun studiu privind modul cum este afectatã sãnãtatea locuitorilor din zonã, se aratã cã sunt folosite substante periculoase. Circa 24 de substante care intrã în componenta fluidului de forare sunt considerate periculoase. Cantitãtile ce vor fi folosite sunt în cantitãti foarte mari Patru dintre ele sunt considerate cancerigene (baracarb 25, barita, bentonita si barazand-ul). De exemplu, cantitatea de baritã folositã pentru sonda de la Silistea este de aproximativ 360.000 de kilograme. La foraj mai sunt folosite si soda causticã (2.400 kg/sondã) sau sodã calcinatã (4000 kg/sondã) care pot afecta reteaua de apã subteranã. La Silistea, în comuna Pungesti, sonda va fi amplasatã chiar pe malul pârâului Racova, care are o lungime de 24 de km si trece prin ariile protejate de Mediu si Academia Românã (cum este cazul rezervatiei de la Bãlteni). Tot în memoriu, Chevron recunoaste cã apele subterane si solul pot fi contaminate (pag.44): „un impact potential asupra solului, a apelor subterane si de suprafatã ca o consecintã a deteriorãrii mãsurilor si conditiilor de protectie-prevenire considerate în proiect si a unor evacuãri necontrolate, de exemplu scurgerea unor substante poluante”. Mai mult, acestia recunosc cã în timpul forãrii vor fi strãbãtute si apele subterane, dar spun cã în acele zone vor cimenta puturile cu coloane metalice. Greu de crezut!
