RÃSPUNS “Chevron se angajeazã sã fie rãspunzãtoare de dezvoltarea productiei de gaze naturale de sist. Fracturarea hidraulicã este o tehnologie care se foloseste în conditii de sigurantã în toatã lumea de peste 65 de ani, fiind aplicatã de cãtre Chevron si alte companii la mai mult de 1,2 milioane de sonde. Numeroase studii au stabilit cã fluidele utilizate pentru fracturarea hidraulicã sunt sigure, nu implicã riscuri pentru sãnãtatea publicã si cã practicile tehnologice asigurã ca aceste fluide sã nu intre în alimentarea cu apã”. Este punctul de vedere al companiei Chevron, primit în exclusivitate de ziarul nostru.Se prezizeazã în acest rãspuns cã, pânã la exploatarea unui zãcãmânt trebuie sã treacã mai bine de cinci ani, iar actiunile din zona Bârladului sunt abia la început, nici nu s-a ajuns la actiuni de prospectare! În plus, înaintea începerii oricãrei activitãti, puturile de prospectare Chevron vor trebui sã fie aprobate în urma ordonantelor locale, judetene si nationale ale autoritãtilor din România.
Dupã toatã isteria mediaticã, au apãrut si primele reactii din partea companiei Chevron, puncte de vedere care aratã cum se vor exploata gazele de sist si în ce conditii legate de mediu. “Principalul ingredient al unui fluid de fracturare este apa, care reprezintã 95% din amestecul respectiv. Nisipul, urmãtorul component în ordinea concentratiei, mentine fracturile deschise, permitând titeiului si gazelor naturale sã ajungã la sondã si sã urce la suprafatã, unde sunt colectate. Apa singurã nu este cel mai eficace agent de antrenare a nisipului, amestecul trebuie sã fie fãcut mai vâscos sau mai asemãnãtor cu un gel”, se aratã în comunicatul Chevron, pus la dispozitia ziarului nostru. Cei de la Chevron rãspund si la problematica adusã în discutie de deputatul Solomon: “A produs fracturarea hidraulicã vreodatã contaminarea apei potabile?”. “Nu. Nu s-a înregistrat niciodatã vreun caz de contaminare a apei, cauzatã de fracturarea hidraulicã. Practicile tehnologice perfectionate de-a lungul ultimilor 60 de ani si eficacitatea reglementãrii de cãtre stat asigurã integritatea alimentãrii cu apã si a mediului. Agentia pentru Protectia Mediului si Consiliul pentru Protectia Apelor Subterane au publicat fiecare studii extinse, care declarã cã aceastã practicã este sigurã si cã fluidele nu reprezintã o amenintare”.
Combinatie a douã tehnologii consacrate
Chevron mai explicã, în comunicatul de presã, cã “un aspect cheie în extragerea gazelor naturale din formatiunile de sist este o combinatie a douã tehnologii consacrate – forarea orizontalã si fractionarea hidraulicã, prin care apa este injectatã sub presiune pentru a sparge roca si a elibera gazul cuprins în rocã. Aceste tehnologii au fost folosite cu succes si în conditii de sigurantã timp de zeci de ani, în întreaga lume”. În plus, este vorba de trei stadii diferite în exploatarea unui zãcãmânt. În prima fazã, se fac studii, prin care se alege zona posibil de exploatat, urmeazã faza prospectiunilor, care ar urma sã arate ce zãcãminte de gaz existã în zona respectivã, dupã care se trece la extractie. Un proces care dureazã în jur de cinci ani de zile. În privinta Bârladului, cei de la Chevron sunt încã în perioada în care se cautã zona de exploatat, pe baza unor calcule stricte, deci abia sunt în faza I. Este foarte posibil ca, dupã trecerea de acest nivel, sã se ajungã la forãrile de prospectiune, în vara acestui an, nicidecum la exploatare, într-un termen atât de scurt. Cei de la Chevron mai spun cã “în România, formatiunile de rocã de sist existã la o adâncime de 2.000-4.000 m sub pãmânt, deci la kilometri distantã sub pânzele freatice”.
Senatorul Pintilie: “Deputatul Solomon rãmâne un scandalagiu”
“În conferinta de presã din 12 februarie 2012, am precizat de câteva ori cã “nu sunt de acord cu exploatarea gazelor de sist prin metoda fractionãrii hidraulice”, motivând cã aceastã metodã nu este deocamdatã sigura. APELUL MEU cãtre o parte a presei locale si cãtre deputatul Solomon a fost acela de a nu isteriza opinia publicã bârlãdeanã, informarea corectã si evitarea politizãrii fenomenului. În ceea ce priveste informarea corectã, deputatul Solomon si o parte a presei evitã sã comunice opiniei publice cã “Acordul de concesiune pentru explorare dezvoltare si exploatare petrolierã în perimetrul E V-5 Bârlad” a fost acordat prin Hotãrârea 2.283/9-dec-2004 de cãtre guvernul Nãstase, iar în 15.07.2011 Consiliul Judetean Vaslui a emis Autorizatia de Construire nr. 45 pentru “Amenajarea depozitului de materiale explozive” din comuna Banca. Referitor la initiativa legislativã, îmi mentin punctul de vedere cã aceasta este ambiguã si neclarã, poate si datoritã faptului cã a fost copiatã din legislatia francezã, traducerea pe alocuri incorectã, iar termenii nu au fost corelati cu legislatia româneascã. Acum, sã zicem cã orice lege este perfectibilã, dar nu stiu cum va putea dl. Solomon sã-si sustinã legea în timp ce este în grevã parlamentarã de lux? În continuare, deputatul Solomon nu se dezice de eticheta de scandalagiu dobânditã de când este persoanã publicã, folosind un limbaj violent si insidios, neadecvat unui mediu politic constructiv” – senatorul PDL de Bârlad, Vasile Pintilie.
Chevron face prospectiuni în Dobrogea din 2010!
• În 2011, Chevron a obtinut concesiunea EV-2 Bârlad, care acoperã 600.000 hectare în nord estul României.
• În 2010, Chevron a obtinut aprobarea de a prospecta blocurile 17,18 si 19 în cea de-a zecea etapã a programului de licentiere. Aceste blocuri se aflã în partea de sud-est a tãrii si cuprind aproximativ 270.000 hectare
• Chevron nu are nicio operatiune de extractie activã sau de productie în România. Chevron este doar în faza initialã de cercetare a pânã la trei potentiale zone pentru forãri de prospectare în concesiunea EV-2 Bârlad.
• Spre finalul anului 2011, Chevron a întocmit un studiu geologic-seismic al concesiunii EV-2 Bârlad. Rezultatele studiului servesc la identificarea potentialelor locatii de prospectare.
• Înaintea începerii oricãrei activitãti, puturile de prospectare Chevron vor fi aprobate în urma ordonantelor locale, judetene si nationale ale autoritãtilor din România. Pentru aceasta, este nevoie de studii de mediu, de infrastructurã si sociale, care vor evalua si preveni orice potential impact semnificativ
• Planurile Chevron în România nu includ utilizarea metodei de fractionare hidraulicã pentru forarea puturilor de prospectare initiale. Modalitatea de forare este identicã cu cea folositã deja în România pentru forarea puturilor de extractie a petrolului sau gazelor minerale.
