PROTESTE Demersurile Chevronului pentru exploatarea gazelor de sist prin metoda hidraulicã în judetul nostru sunt pe cale de a aprinde scânteia dezastrului. Desi vasluienii s-au arãtat nemultumiti în repetate rânduri de planurile gigantului american, se pare cã vocea lor nu cântãreste prea greu, cu toate cã sunt cei care vor suporta în mod direct efectele nocive ale exploatãrii. Concluzia la care au ajuns este cã singura solutie de a scãpa de aceastã amenintare, care în momentul de fatã pare iminentã, ar fi o nouã revolutie si apeleazã la solidaritatea conationalilor. Dacã americanii au crezut cã nu vor întâmpina prea multe obstacole într-un judet vitregit de soartã si cã vor îmbãta localnicii cu apã chioarã, vasluienii vor sã demonstreze cã au fost subestimati. În acest scop, în viitorul apropiat se anuntã mai multe proteste.
Conducerea Chevron a auzit probabil de proverbul „Cânii latrã, caravana trece” si sperã cã se va aplica si în cazul actiunii lor. Afaceristii americani nu au aflat însã faptul cã, desi un popor sãrac, plin de nevoi si chinuit de-a lungul vremii atât de dusmani externi cât si de proprii conducãtori, care nu au ezitat sã-l vândã de multe ori pentru nimic – cum cel mai probabil s-a întâmplat si acum, poporul român nu a renuntat niciodatã fãrã luptã, nu a plecat capul în fata nimãnui si nici de aceastã datã nu intentioneazã sã închidã ochii si sã înghitã propaganda lor ieftinã. Viitorul copiilor lor este mai important decât orice, locurile de muncã promise lãsându-i reci pe vasluieni care nu acceptã ideea de a fi cãrãusii, sclavii care sã punã mâna si sã sã lucreze la propria distrugere. Dovadã stau numeroasele actiuni pe care le-au întreprins anul trecut bârlãdenii, când au iesit în stradã pentru a protesta împotriva exploatãrii gazelor de sist în numãr foarte mare. Nici locuitorii comunelor Pungesti si Bãcesti, acolo unde existã intentia de a ridica mai multe sonde, nu au de gând sã accepte ca apa si solul sã le fie otrãvite. Mai multe surse sustin cã americanii nu sunt interesati sã cumpere teren ci doar sã închirieze pentru câtiva ani. Concluzia fireascã este cã sederea lor va fi pentru o perioadã relativ scurtã, pentru câtiva ani, eventualele locuri de muncã promise fiind de asemenea pentru putin timp, si cu ce pret? Americanii de la Chevron actioneazã precum niste lãcuste care distrug tot ce le apare în cale lãsând în urmã un adevãrat dezastru ecologic, dupã care pleacã în cãutarea unei noi surse de hranã, în cazul lor, în cãutarea unei noi gazde numai bunã de „exploatat”, usor de dus de nas, gata sã le accepte minciunile. Vorba unui tãran din Pungesti: „Vin, îsi fac treaba, îsi iau banii, îsi urcã fundurile în elicoptere, pleacã, si noi suportãm consecintele.” Singura solutie care a rãmas pentru a împiedica catastrofa ecologicã ce se anuntã este o nouã revolutie.
Comunele Pungesti si Bãcesti stau pe un butoi de pulbere
Atât primarul comunei Pungesti cât si cel de la Bãcesti sustin oficial cã sunt împotriva exploatãrii gazelor de sist. Deocamdatã, nu au fãcut niciun demers care sã le autentifice declaratiile. Mai mult, Mircea Vlasã, edilul de la Pungesti, pare sã se fi resemnat declarând cã „Ce ti-e scris în frunte ti-e pus”, refuzând parcã sã ia atitudine. Oamenii care l-au votat sunt revoltati de atitudinea pasivã a acestuia si promit sã lupte indiferent de circumstante în fata pericolului care îi pândeste. Acestia nu acceptã ideea cã banii sunt mai importanti decât vietile lor si cer sprijinul conationalilor, constienti de faptul cã vocea lor nu este suficient de puternicã pentru a fi auzitã si luatã în seamã. Ei au dat startul protestelor încã de anul trecut când, supãrati cã niste topografi si-au fãcut aparitia pe un teren de lângã Silistea, s-au organizat si au mers sã le cearã socotealã. Pungestenii sunt foc si parã si sustin cã vor face crimã de om dacã va fi nevoie, mergând astfel, potrivit propriilor declaratii, pe principiul „Ochi pentru ochi si dinte pentru dinte”, întrucât cei de la Chevron vor „Sã ne aducã moartea în sat”. Primarul comunei Bãcesti care initial a fost încântat de ideea exploatãrii gazelor de sist, se pare cã a început sã aibã dubii. Cu toate cã initial nu era convins de efectele nocive ale metodei hidraulice, în timpul unei sedinte de Consiliu Local propunând consilierilor sã îl sustinã pentru a face o vizitã în Polonia cu scopul de a afla mai multe informatii, se pare cã acesta si-a schimbat atitudinea. În momentul de fatã, Horatiu Cãrãusu se intereseazã asupra posibilitãtii de a întocmi un proiect local pentru interzicerea extragerii gazelor de sist prin aceastã metodã neconventionalã. Oamenii din satul Pãltinis, în vecinãtatea cãruia Chevronul intentioneazã sã ridice mai multe sonde, nu vor sã audã de planul gigantului american, amenintând cã „Îi vom fugãri cu furcile dacã vor îndrãzni sã înceapã lucrãrile”. Dacã la Pungesti reprezentantii companiei au gãsit ceea ce cãutau, la Pãltinis norocul nu a fost deocamdatã de partea lor. Se pare cã interesul acestora s-a îndreptat initial asupra unui teren situat între Capu Deal si Pãltinis, pe care ar fi vrut sã îl închirieze pentru 5 ani. Lucrurile s-au dovedit a fi mai dificile întrucât la mijloc ar fi fost vorba de mai multi proprietari care nu au fost de acord. Ulterior, reprezentantii Chevron au încercat sã închirieze aproximativ douã hectare de pãmânt situate într-o poianã, de la un localnic al Pãltinisului, Emil Sendrea, dar au renuntat la idee deoarece, pentru a ajunge în zona respectivã, un drum si un pod ar fi trebuit consolidate. Ideea de a investi în plus nu le-a surâs. Terenul de care sunt interesati în momentul de fatã are o situatie neclarã, proprietarul lui fiind decedat, singurul urmas fiind arestat în Franta.
