„Chefirul de apã”, secretul unui remediu mãnãstiresc pentru afectiunile de stomac.

SIMPLU SI SÃNÃTOS… O sãptãmânã si jumãtate mai este pânã la Învierea Domnului, iar credinciosii care au reusit sã tinã pânã acum tot postul aspru al Sfintelor Pasti au multã bucurie în inimi, pentru cã au putut sã se pregãteascã în acest fel pentru „Sãrbãtoarea sãrbãtorilor si praznicul tuturor praznicelor”, dupã cum frumos spunea pãrintele Cleopa, unul din marii duhovnici ai secolului XX. Pe lângã rugãciune si bunãvointã fatã de ceilalti, postul alimentar are rolul sãu. Fratele Daniel de la Mãnãstirea Slãnic, cunoscut pentru excelentele sale sfaturi culinare cu specific mãnãstiresc, vine astãzi cu retete noi, gustoase, dar si cu multe beneficii pentru sãnãtate. Sunt multi cei care spun pe drept cuvânt faptul cã tot ceea ce se preparã în bucãtãria unei mãnãstiri are un gust minunat si chiar calitãti de remediu natural, asa cã fratelui Daniel ne prezintã „Chefirul de apã”, iar cei care au probleme cu stomacul ar face bine sã ia aminte la aceastã retetã cu totul ineditã, dar foarte eficientã, spune fratele Daniel. Pe lângã Chefir, este binevenitã si reteta unui delicios ghiveci cãlugãresc, preparat care, de asemenea, are efecte pozitive asupra sãnãtãtii organismului.

Iatã ce ingrediente foloseste fratele Daniel, pentru a pregãti „Chefirul de apã”: o lingurã cristale de apã si un litru de apã. Pentru hrãnirea lor trebuie o lingurã zahãr la o lingurã de cristale, douã boabe de stafide, iar timpul de fermentatie este de trei -patru zile. Chefirul de apã este un aliment probiotic fãcut din boabe limpezi care pot fi fermentate în apã cu zahãr brun, apã de cocos sau suc. Aceste boabe de chefir sunt formate din bacterii bune si drojdie. Chefirul de apã este o alegere excelentã pentru cei care doresc sã încerce produsul lactat, dar, totusi, nu vor sã consume lapte. Cuvântul „chefir” provine din turcã si înseamnã „bunãstare”. Fratele Daniel de la Mãnãstirea Slãnic are convingerea cã acest „Chefir de apã” este si un leac pentru afectiunile stomacului.

„Vã prezint Chefirul de apã, care este o sursã de probiotice naturale, o colonie de drojdie si microorganisme vii care cresc si supravietuiesc cu apã si care mentine sãnãtatea întregului organism, în special pentru sistemul gastro-intestial ! O sã vã arãtãm cum se face acest chefir, care este inventat de japonezi! Aceste bacterii de apã se înmultesc singure foarte usor si trebuie hrãnite cu apã! La trei-patru zile folosim ustensile de plastic ca sã le scoatem, nu de fier, cã mor bacteriile! Lichidul rezultat pur si simplu îl beti! Puteti sã beti si 2-3 litri de astfel de apã de chefir pe zi, este o apã îmbunãtãtitã cu microorganisme, cu bacterii sãnãtoase si care vor crea flora sãnãtoasã în stomagul nostru si nu vom mai avea probleme cu el! Nu mai avem treabã cu balonarea, ajutã la slãbit, întãreste oasele, sustine activitatea creierului si are foarte multe vitamine printre care amintim acid lactic si un complex de B-uri. Trebuie sã folositi apã curatã, nu de la chiuvetã care contine clor! Dacã folositi miere, care este un antibacterian natural, vor muri! Bucãtile de chefir cresc singure! Ele se hrãnesc cu zaharuri si, culmea, se hrãnesc cu toxinele din zahãr. În trei-patru zile cât vor sta, ele vor consuma tot zahãrul si noi nu vom avea zahãr. Deci punem apã de izvor, putin zahãr si câteva stafide ca sã le ajute la fermentatie. Iese o limonadã naturalã, acrisoarã, poate fi pusã la frigider si nu veti mai avea probleme de sãnãtate!”, este convins fratele Daniel.

Ghiveciul cãlugãresc, o mâncare delicioasã!

Ghiveciul mãnãstiresc este cea mai la îndemânã mâncare de post pe care o putem pregãti. Fratele Daniel de la Mãnãstirea Slãnic – Arges ne învatã aceastã retetã simplã si foarte delicioasã. Cu ingrediente naturale si o combinatie perfect echilibratã de arome, ghiveciul mãnãstiresc devine alegerea idealã pentru cei ce doresc sã savureze un preparat hrãnitor si sãnãtos în timpul perioadelor de post. Ingrediente pentru zece portii sunt:100 ml ulei de mãsline, o ceapã, un morcov, o telinã, 3-4 cartofi mari, 250 gr. de fasole verde, un dovlecel, o vânãtã, 5 ciuperci, 2 ardei kapia, 5 rosii, 2 lingurite de sare, 5 cãtei de usturoi, piper, cimbrisor, curcuma, boia dulce, foi de dafin, busuioc uscat si busuioc proaspãt. Timpul de preparare va fi de o orã si 20 de minute

Modul de preparare al ghiveciului cãlugãresc

Prepararea începe prin curãtarea si pregãtirea legumelor. Se taie ceapa, morcovul, telina, cartofii, fasolea verde, dovlecelul, vânãta, ciupercile si ardeii capia în bucãti potrivite. Într-o cratitã mare, se încinge apoi uleiul de mãsline si se cãleste ceapa pânã devine aurie. Se adaugã apoi morcovul si telina, si se cãlesc pânã devin usor moi. Se adaugã cartofii, fasolea verde, dovlecelul, vânãta, ciupercile si ardeii capia si se lasã sã se cãleascã pentru câteva minute.

„Adaugati apoi rosiile tãiate cuburi, sarea, usturoiul tocat, piperul, cimbrisorul, curcuma, boiaua dulce, foi de dafin si busuiocul uscat. Amestecati bine toate ingredientele si lãsati-le sã fiarbã la foc mic timp de aproximativ de o orã. La final, presarati busuiocul proaspãt, pentru a aduce o notã proaspãtã si parfumatã preparatului. Ghiveciul mãnãstiresc este acum gata sã fie savurat. Puteti servi aceastã mâncare alãturi de pâine proaspãtã sau orice altã alegere potrivitã pentru perioadele de post”, spune fratele Daniel. Reteta prezentatã de el este o alegere excelentã pentru cei ce cautã sã îsi îmbogãteascã meniul în timpul postului. Cu ingrediente simple, dar pline de savoare, aceastã mâncare aduce un omagiu traditiei culinare monahale, fiind în acelasi timp o optiune sãnãtoasã pentru toti cei care doresc sã se bucure de preparate gustoase si hrãnitoare.