REVENIRE…Cenaclul literar „Ion Iancu Lefter” s-a reunit dupã o absentã îndelungatã din viata culturalã a Vasluiului. Joi, 26 septembrie, a avut loc prima reîntâlnire a membrilor cenaclului, la Casa de Culturã „Constantin Tãnase” Vaslui. Totul se întâmplã datoritã spiritului de luptãtor al presedintelui Asociatiei „Arca Poesis – Ion Iancu Lefter”, nonangenarul Ioan Mâcnea Vetrisanu. Au participat scriitori, poeti, epigramisti, oameni de culturã, iubitori de poezie, între care : Paul Munteanu, Ioan si Gabriela Mâcnea, Daniel Grosu, Ion Parfene, Marius Niticã, Marina Costea, Ioan Toderascu, Cosmin Preda, Dãnut Ailincãi, Lãcrãmioara Tintea. Cei prezenti au recitat, au interpretat momente de umor, au depãnat amintiri din anii în care au frecventat cenaclul si, mai ales, i-au readus la viatã pe poetii Ion Iancu Lefter, Ion Enache si Dan Barbu. S-a stabilit ca sedintele cenaclului sã se desfãsoare în ultima zi de joi din fiecare lunã, la ora 15.00. „Cenaclul meritã sã poarte numele lui Ion Iancu Lefter, iar noi sperãm sã fim la înãltimea acestui mare nume. Este un poet si de o seninãtate si o luminã aparte, la înãltimea lui Octavian Goga”, a spus scriitorul Paul Munteanu. Ion Iancu Lefter a fost învãtãtor, seful statiei de radioamplificare Vaslui, inspector la Comitetul de Culturã si Artã din judetul Vaslui, bibliotecar, profesor de limba românã la Scoala Generalã Nr.3 Vaslui. În paralel, a colaborat ca redactor la mai multe ziare locale si nationale. În anul 1990 , împreunã cu Dan Ravaru, Paul Munteanu si Ioan Parfene au pus bazele publicatiei culturale, cu un accent puternic unionist , Gazeta de Est, al cãrei prim numãr a apãrut la 16 februarie 1990. Peste doar douã sãptãmâni, pe 1 Martie 1990, a fost ucis de un politist beat pe trecerea de pietoni. Ca si Adrian Pãunescu, Ion Iancu Lefter si-a prevãzut moartea, iar mãrturie este poezia sa „Accident Planificat”. Poetul ne-a lãsat 13 volume de poezii minunate. Ion Iancu Lefter a fost unul din cei mai talentati si mai prolifici poeti pe care i-a dat Vasluiul, sau poate chiar cel mai valoros, în cea de-a doua jumãtate a secolului al XX-lea. „Ne e dor perpetuu de cei care n-au mai avut rãbdare si s-au scurs dintre noi, precum Ion Iancu Lefter, Ion Enache, Dan Barbu, Titi Gheorghiu, Constantin Manea, Dan Ravaru, Ion Gheorghe Pricop…Ne plânge lacrima ca o frunzã. Nu-i vorba doar de amintiri, este vorba, într-o lume a Facebook-ului, si de viitorul literaturii vasluiene. Poate se vor naste mlãdite care sã fie în stare sã iubeascã un strop de metaforã, un rãsãrit si un asfintit. Vã asteptãm alãturi de noi, într-o adevãratã prietenie literarã, sã ne lãsãm sufletele sã se zbenguie! Si, totodatã, sã se purifice!”, a declarat poetul Daniel Grosu.
O nebună care popularizează tot felul de „săriți” de tipul lui Grosu și Parfeni.
Mai rămâne s-o revedem umblând cu icoana în brațe prin oraș.