Agentia Nationalã de Integritate tace mâlc
CORUPTIE Primarul comunei Pungesti, Mircia Vlasã, este în ilegalitate în acest moment, în raport cu functia în care se aflã, fiind pasibil de suspendare de cãtre Agentia Nationalã de Integritate (ANI). Motivul ar fi contractul de închiriere pe care l-a încheiat cu compania Chevron, pentru cele 1,9 hectare pe care se va ridica sonda de explorare a firmei americane în zona satului Silistea. Vlasã si-a vândut „cinstea” pentru o sumã de aproape 8.000 de euro pe an, având în vedere cã americanii au oferit în jur de 1.900 de euro pe hectar pentru închirierea a jumãtate de hectar în zonã cãtre o bãtrânã din Silistea. Conform legii, pentru cã a încheiat un contract cu o companie, din postura de primar, care poate fi asociat cu un functionar public, Vlasã riscã închisoarea si interzicerea drepturilor civile pentru perioadã maximã. Este cazul celebru de acum din judetul Constanta, unde primarul Radu Mazãre si alti 30 de sefi din administratia localã au fost trimisi în judecatã, însã avocatii lor au sustinut cã primarii respectivi nu sunt functionari publici. Curtea Constitutionalã a transat problema simplu: „Tinând seama de sfera atributiunilor ce intrã în competenta primarului, care prin excelentã are conotatii de putere publicã, apare justificatã vocatia primarului la calitatea de subiect activ pentru infractiunile de serviciu sau în legãturã cu serviciul, precum si pentru cele de coruptie”. Ca atare, cazul lui Mircea Vlasã ar trebui sã fie subiect atât pentru DNA, cât si pentru Agentia Nationalã de Integritate, iar pedeapsa ar trebui sã fie pe mãsurã pentru lãcomia acestui edil.
Mircia Vlasã ar trebui sã plãteascã pentru faptele sale, având în vedere cã din calitatea sa de primar al comunei Pungesti s-a comportat ca un infractor, încheind cu Chevron un contract de închiriere pentru aproape douã hectare de teren, suprafatã obtinutã printr-o manevrã la fel de dubioasã. Specialistii în drept consultati de ziarul nostru cred cã fapta lui Vlasã este încadratã de art. 253, Codul Penal, conflictul de interese, astfel: „Fapta functionarului public care, în exercitiul atributiilor de serviciu, îndeplineste un act ori participã la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, sotul sãu, o rudã ori un afin pânã la gradul II inclusiv, sau pentru o altã persoanã cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncã în ultimii 5 ani sau din partea cãreia a beneficiat ori beneficiazã de servicii sau foloase de orice naturã, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea dreptului de a ocupa o functie publicã pe duratã maximã”. Este de notorietate procesul intentat de DNA, la Constanta, primarului Radu Mazãre privind unele retrocedãri de terenuri. Procurorii au sustinut cã Mazãre, ca primar, ar fi comis fapte din postura de functionar public. Avocatii lui Mazãre au invocat faptul cã „primarul, ca ales local, nu poate fi calificat ca fiind functionar public, sens în care nu poate fi subiect activ al infractiunilor pentru care legea penalã cere o atare circumstantiere”. Cu alte cuvinte, datã fiind speta retrocedãrilor, primarul nu s-ar fi vrut functionar public, pentru a nu i se aplica prevederile Legii 78/2000 privind combaterea faptelor de coruptie, ceea ce probabil ar invoca si Mircia Vlasã, dacã ar ajunge în fata anchetatorilor de la DNA. Or, Curtea Constitutionalã a arãtat cã „tinând seama de sfera atributiunilor ce intrã în competenta primarului, care prin excelentã are conotatii de putere publicã, apare justificatã vocatia primarului la calitatea de subiect activ pentru infractiunile de serviciu sau în legãturã cu serviciul, precum si pentru cele de coruptie. (…). În caz contrar, se poate desprinde concluzia cã primarul este deasupra legii, neputând fi cercetat si pedepsit pentru sãvârsirea unor infractiunii care aduc atingere contra intereselor publice, de luare de mitã, de primire de foloase necuvenite, de fals intelectual si altele, fapt care ar fi incompatibil cu functionarea statului de drept”.
Cât a încasat familia Vlasã pentru douã hectare de teren? Contravaloarea unei Dacii Logan, pe an!
Cei de la Chevron detin în acest moment în jur de 2,5 hectare în zona satului Silistea, pentru care au încheiat contract de închiriere cu primarul Vlasã, detinãtorul a douã hectare, si o bãtrânã din sat. Unul dintre contracte mentioneazã cã bãtrâna care a cedat terenul cãtre Chevron primeste aproape 2.000 de euro pe an, pentru jumãtate de hectar. Asta ar însemna cã familia lui Vlasã primeste cam 8.000 de euro în fiecare an pentru cele douã hectare pe care se va ridica sonda de exploatare. Pentru contravaloarea unei Dacii Logan, lacomul primar de la Pungesti si-a vândut demnitatea si cinstea în fata celor care l-au tot votat si ales timp de patru mandate, devenind acum inamicul public numãrul 1 din localitate. Vlasã este pasibil si de infractiunea de conflict de interese, faptã pedepsitã de legea 161, din 19 aprilie 2003, privind unele mãsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitãtilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei. La art. 70, legea în cauzã prevede cã, citãm, „Prin conflict de interese se întelege situatia în care persoana ce exercitã o demnitate publicã sau o functie publicã are un interes personal de naturã patrimonialã, care ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care îi revin potrivit Constitutiei si altor acte normative”. Legea mai spune cã principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnitãtilor publice si functiilor publice sunt: impartialitatea, integritatea, transparenta deciziei si suprematia interesului public. Stie Mircia Vlasã de aceste notiuni? Cu sigurantã nu se încadreazã la aceste principii, câtã vreme s-a lãcomit la un pumn de bani de la Chevron, pe un teren luat cu japca în urma unui schimb de terenuri destul de dubios.
Consiliul de Ministri ai Consiliului Europei indicã modul în care primarii ca Vlasã sunt în afara legii!
Am consultat mai multi specialisti în drept privind legalitatea actiunilor întreprinse de primarul de la Pungesti. Avocatii considerã cã Vlasã este în afara legii si faptele sale ar putea face obiectul unor dosare la DNA si Agentia Nationalã de Integritate. „Mãsurile premergãtoare si ulterioare încheierii în ceea ce priveste contractul de închiriere al primarului Vlasã cu Chevron, dacã sunt de forma în care le prezentati, au fost derulate în conditii prevãzute de lege ca infractiuni, semnarea fiind efectuatã de cãtre persoana care se încadreazã în categoriile de persoane mentionate limitativ în art. 1 din Legea nr. 176/2010 în conditiile care permit constatarea situatiilor mentionate în art. 25 din Legea nr. 176/2010, cu sesizarea Parchetului cu privire la existenta indiciilor referitoare la sãvârsirea de cãtre persoana mentionatã a infractiunii de conflict de interese”, spune unul dintre avocati. Recomandarea 10/2000 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei include o definitie a conflictului de interese pentru functionarii publici în articolul 13: „Conflictul de interese apare atunci când functionarul public are un interes personal care influenteazã sau pare sã influenteze îndeplinirea atributiilor sale oficiale cu impartialitate si obiectivitate. Interesele private ale functionarului public pot include un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele sale apropiate, pentru prieteni, pentru persoane sau organizatii cu care functionarul public a avut relatii politice sau de afaceri. Interesul personal se poate referi si la orice datorii pe care functionarul public le are fatã de persoanele enumerate mai sus”. Totodatã, în ceea ce priveste conflictul de interese, sefii Consiliului Europei sustin cã existã un conflict între functia publicã si interesele private ale unui functionar public, în mãsura în care functionarul public ar avea interese private, în mãsurã a putea influenta în mod necorespunzãtor îndeplinirea atributiilor si responsabilitãtilor sale oficiale. „Fatã de cele mentionate în prezentul si înscrisurile atasate, considerãm cã sunt îndeplinite elemente în ceea ce priveste existenta unui conflict de interese, mãsurile solicitate fiind unele ce respectã principiul impartialitãtii functiei publice, fiind în mod rezonabil succeptibile de a crea vreun beneficiu – prin fapta persoanei indicate, date fiind conditiile de fapt si de drept reliefate – fiind respectate interesele publice si fiind afectatã credibilitatea institutionalã”, mai spune avocatul respectiv.
Ce spune legea, în cazul primarului Vlasã: a avut interes personal, deci este un infractor!
„Alesii locali au un interes personal într-o anumitã problemã, dacã au posibilitatea sã anticipeze cã o decizie a autoritãtii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:
a) sot, sotie, rude sau afini pânã la gradul al doilea inclusiv;
b) orice persoanã fizicã sau juridicã cu care au o relatie de angajament, indiferent de natura acestuia;
c) o societate comercialã la care detin calitatea de asociat unic, functia de administrator sau de la care obtin venituri;
d) o altã autoritate din care fac parte;
e) orice persoanã fizicã sau juridicã, alta decât autoritatea din care fac parte, care a fãcut o platã cãtre acestia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora;
f) o asociatie sau fundatie din care fac parte”.
