TRANSFORMARE… Fosta vie din spatele Spitalului Judetean Vaslui, precum si sutele de hectare cu pomi fructiferi ce au apartinut societãtii Vitipomicola Dumbrava SA. Vaslui au devenit acum cel mai cãutat loc rezidential de cei care îsi permit sã locuiascã acolo. În prezent, un hectar de pãmânt în acea zonã trece lejer de 17 mii de euro. Printre cei care au locuinte aici se numãrã fostul sef de la Directia Generalã de Pasapoarte Vaslui, Stefan Sofrone, acum purtãtor de cuvânt al Politiei Municipale Vaslui, precum si seful Jandarmeriei Vaslui, comandantul Paul Smântânã.
Sute de hectare de vie si pomi fructiferi ai societãtii Vitipomicola Dumbrava SA, care acopereau dealul ce separã municipiul de Moara Greci, au fost ocupate de un cartier rezidential de toatã frumusetea. Majoritatea nu au aprobãri de la primãrie pentru constructie, netinându-se cont de sechestrul Directiei Generale a Finantelor publice Vaslui. Aici facem referire la cele construite înainte de 2012. Zona a fost un magnet pentru piata imobiliarã încã din 2005.
Defrisãri sub semnul ilegalitãtii
Societatea datã în faliment în anul 2012 a fost scoasã la vânzare de cãtre lichidatorul INTERCOM MANAGEMENT SPRL. Acest fapt a deschis calea multor „bãieti destepti” sã profite de terenuri pe care le-au cumpãrat în trecut pe un pret de nimic: pânã la 7 euro metrul pãtrat. Totodatã si pentru cei care au primit de la stat terenuri retrocedate. În momentul de fatã sunt terenuri ce se vând cu preturi între 16 mii si 19 mii de euro. Discutând cu un localnic, am aflat cã sunt multe terenuri de vânzare în acea zonã: „pe aici sunt doar câteva terenuri de vânzare, lângã al meu este unul si mai sus putin. Cele mai multe care sunt de vânzare sunt în fundãtura aia. Dar acolo, iarna, numai cu elicopterul ajungi”. Vestigii din fosta vie încã sunt vizibile, de pe dealurile ce încojoarã fosta fermã viticolã, restul fiind defrisate pentru a face loc unor viitoare constructii. Defrisãrile ce au fost fãcute înainte de 2012 nu au fost conform legii, multe dintre acestea realizându-se printr-un artificiu legal. Mai exact, înainte de 2005, potrivit Legii 244/2002, defrisarea plantatiilor de vitã-de-vie în suprafatã mai mare de 0,1 ha se fãcea de cãtre persoane fizice/juridice numai dupã depunerea la Directiile Agricole Judetene si a municipiului Bucuresti a „Declaratiei de defrisare a plantatiilor de vitã-de-vie”. Dar, pret de câtiva ani, cei care au dorit sã elibereze terenul de plantatiile de vitã de vie, au trebuit doar sã informeze Directia de Agriculturã, iar dupã sase luni de zile, fãrã nicio autorizatie, au avut dreptul sã înceapã lucrãrile de defrisare. Astfel, sute de butuci de vie nobilã au fost distrusi fãra ca proprietarul lor sã primeascã vreo despãgubire. (Andrei Manolachi)
