Foşti cercetători ai Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, nemulţumiţi de activitatea istoricului ieşean Andrei Muraru, şef al instituţiei, au lansat public lista posibililor „torţionari“ ce urmează a fi înaintaţi justiţiei după cazurile Vişinescu şi Ficior. Foarte probabil, Iaşul îşi va avea propriii săi „torţionari“, şapte persoane de pe lista dată publicităţii de cercetătorul Mihai Burcea având legături familiale sau profesionale în judeţ. „Miliţia Spirituală“, din care Burcea face parte, contestă tot mai des felul în care Muraru conduce institutul aflat în subordinea Guvernului.
Cine e torţionarul Băsescu
Pe lista celor de la „Miliţia Spirituală“ se află locotenentul major de securitate Băsescu Vasile Anton. Potrivit informaţiilor din arhivele consultate de foştii angajaţi ai IICCMER, acesta s-a născut la data de 24 octombrie 1924, în comuna Dolheşti, din judeţul Iaşi. Anton Băsescu a fost repartizat în sistemul penitenciar de către Comitetul Central al PMR imediat după absolvirea Şcolii de partid de un an care funcţiona pe lângă Comitetul regional al Partidului Muncitoresc Român Iaşi (sept. 1952 – 15 iul. 1953). Ulterior, acesta a deţinut funcţia de locţiitor politic (23 aug. 1953 – 15 mai 1954) şi de instructor politic la Colonia de muncă Borzeşti, cunoscută sub denumirea de „formaţiunea 0652“ în intervalul 15 mai – 5 octombrie 1954. Imediat după, a devenit ajutor de serviciu al comandantului (15 oct. 1954 – 1 apr. 1955) şi ofiţer de serviciu prim la Secţia „Seregari“ din Penitenciarul Iaşi (1 apr. 1955 – 1 aug. 1957). Activiatea sa din trecut l-a recomandat ca ofiţer de serviciu prim (1 nov. 1957 – 1 ian. 1959) şi şef al Secţiei „Mihăileşti“ din Colonia de muncă Rahova din Bucureşti (1 ian. – 1 iul. 1959). Din cauza desfiinţării Secţiei „Mihăileşti“, a fost transferat în funcţia de ofiţer de serviciu la Colonia de muncă Mărculeşti, unde a activat în perioada iulie – septembrie 1959. La 1 octombrie 1959, formaţiunea 810 Mărculeşti a fost desfiinţată prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 3649, Băsescu fiind mutat în funcţia de ofiţer de serviciu prim operativ la Colonia de muncă Carasu din Medgidia până în martie 1960. Finalul carierei în Securitate l-a prins pe Băsescu ofiţer de serviciu prim funcţional cu pregătirea de luptă la Colonia de muncă Chilia Veche/formaţiunea, unde a activat până în august 1961.
Căpitanul Gafiuc
Un alt ieşean aflat în vizorul foştilor angajaţi ai IICCMER este fostul căpitan de penitenciare Gafiuc Dumitru Ion. Născut la data de 13 decembrie 1927 în municipiul Iaşi, acesta a fost locţiitor politic de companie la Regimentul 10 Securitate între mai 1955 şi iulie 1956. Cariera sa în sistemul concentraţional comunist s-a desprins ulterior de oraşul natal. Mai întâi, Gafiuc a fost locţiitor politic la Penitenciarul Deva (1 iul. 1956 – 1 iul. 1957), fiind mutat pe aceeaşi funcţie la Penitenciarul Timişoara, unde a lucrat până la începutul anului 1959. În cursul activităţii sale în domeniu, a fost numit şef al Secţiei „Ciudanoviţa“ din cadrul penitenciarului Oraviţa, fiind mutat apoi în postul de ofiţer de serviciu prim la Colonia de minori Arad (1 iul. 1959 – 1 iul. 1961). De asemenea, Gafiuc a fost şef de Secţie la Penitenciarul Zlatna. Nu în ultimul rând, aceasta a mai fost lucrător politic la Colonia de Muncă Ostrov şi la Penitenciarul din Alba Iulia până în anul 1964.
Cuciureanu Constantin Octavian, colonel de justiţie în perioada de început a comunismului, este un alt nume propus de Iaşi la capitolul „torţionari“. Născut pe 12 septembrie 1926 în municipiul Câmpulung, Cuciureanu a fost locţiitor al preşedintelui Tribunalului Militar Iaşi între anii 1956-1958. Pentru activitatea depusă în Iaşi, acesta a urcat în rang ajungând preşedinte de colegiu la Tribunalul Militar al Regiunii Bucureşti. Conform documentelor cercetare de foştii angajaţi ai IICCMER, în 1981 Cuciureanu avea o vechime în serviciu de 30 de ani, fiind trecut în rezervă prin decret prezidenţial pe 15 aprilie 1981.
O ascensiune fulminantă
Aflat în exerciţiul funcţiei la Iaşi pentru o scurtă perioadă, căpitanul de penitenciare Gălăvan Vasile Costică este un alt personaj plasat de „Miliţia Spirituală“ în categoria celor 35 de posibili „torţionari“ de pe lista lui Muraru. Născut în luna noiembrie a anului 1924 în comuna Valea Ursului (jud. Neamţ), Gălăvan a fost numit sergent reangajat în funcţia de comandant de grupă la Regimentul de Securitate Gărzi Bucureşti în ianuarie 1949. Din 1953, a trecut ajutor comandant la Colonia de muncă Cernavodă, de unde a fost transferat la Penitenciarul Iaşi (în octombrie 1954). Aici, a devenit ajutor de serviciu al comandantului (până în 1955), ulterior fiind încadrat ca locţiitor comandant pentru pază şi regim la Penitenciarul Suceava, pe care l-a şi condus din funcţia de comandant.
Mărgărit Vasile, locotenent major de penitenciare, gorjean la origine, poate fi unul din numele păstrate cu sfinţenie la IICCMER în vederea trimiterii în judecată. Cel puţin aşa susţin foştii cercetători ai institutului. Născut pe 2 ianuarie 1927, Mărgărit a fost la început agricultor în gospodăria părintească, apoi ucenic şi lucrător electrician la fabrica „Rova“/„Acumulatorul“ din Bucureşti până în aprilie 1949. Ascensiunea sa în cadrul sistemului comunist a fost una fulminantă, fiind numit ofiţer la Comandamentul de Miliţie al oraşului Bucureşti, locţiitor politic la Unitatea Militară nr. 3 din Cernavodă până în anul 1952. De la Cernavodă, Mărgărit a poposit în Moldova, în funcţia de comandant al Penitenciarul Iaşi, unde a stat doar un an. Din Iaşi, acesta a ajuns la Colonia de muncă Dăieni, unde a lucrat ca ofiţer de serviciu.
Un alt personaj pe a cărui traiectorie profesională s-a aflat oraşul Iaşi este fostul colonel de securitate Sidea Constantin Nicolae. Bihorean, născut în mai 1923, Sidea a făcut parte din Divizia „Tudor Vladimirescu“, „detaşamentul de şoc“ folosit de Partidului Comunist Român după 23 august 1944 în intimidarea oponenţilor politici. „Şcolit“ la Moscova între anii 1957-1958, a deţinut între altele funcţia de locţiitor al şefului Direcţiei regionale MAI Iaşi între septembrie 1958 şi 1 octombrie 1960.
Locotenent-colonelul de securitate Stoichescu Gheorghe Gheorghe (n. 1 septembrie 1927, com. Teregova, jud. Caraş Severin), instructor de cadre la Regimentul 8 Grăniceri Iaşi, este ultima propunere a Iaşului în lista întocmită de „Miliţia Spirituală“ ca răspuns la refuzul lui Muraru de a face public restul de 33 de „torţionari“.
Andrei Muraru: Totul este o diversiune
Contactat telefonic de reporterii „Ziarului de Iaşi“, istoricul ieşean Andrei Muraru a contestat iniţiativa foştilor săi subalterni. „Totul este o diversiune. Nu aceasta este lista reală a celor aflaţi în vizorul IICCMER. Scopul acestora este doar să lovească în imaginea institutului, să ne discrediteze iniţiativa“, a declarat Muraru.
Istoricul Mihai Burcea, fost cercetător în cadrul IICCMER şi unul dintre autorii listei date astăzi publicităţii, a precizat însă că totul s-a făcut în interesul publicului larg. „Noi nu ne ocupăm de ieri cu astfel de iniţiative. Am publicat începând din anul 2005 dosare de cadre ale foştilor ofiţeri de securitate, torţionari, membri de partid. Dovadă stau articolele ştiinţifice sau din presă publicate în care am dezvăluit aspecte din trecutul unor personaje aflate şi astăzi în prim-planul vieţii publice“, a transmis Burcea reporterilor „Ziarului de Iaşi“.
