CIUDAT În cadrul dezbaterii pe tema regionalizãrii, dezbatere organizatã de AGERPRESS ieri, în sala mare a Consiliului Judetean, se poate trage o concluzie cel putin surprinzãtoare: în ciuda faptului cã proiectul noii împãrtiri administrative este sustinut si promovat acum de USL, alesii vasluieni, atât cei locali, cât si parlamentarii prezenti, culmea, cei mai multi chiar din coalitia de guvernãmânt, nu vor regionalizare. În acelasi timp, desi întâlnirea organizatã de o agentie de presã de renume era destinatã initial ca o dezbatere pe tema regionalizãrii, ca un fel de informare asupra pãrerii si asteptãrilor alesilor locali vasluieni cu privire la acest subiect, s-a încercat deturnarea scopului într-o campanie pro-regionalizare fãcutã de directorul general al agentiei, Alexandru Ion Giboi, cel care are si functia de secretar de stat. Acest lucru nu a reusit doar datoritã argumentelor cu care cei care au luat cuvântul s-au exprimat împotriva regionalizãrii. Surprinde însã pozitia celor doi parlamenteri PSD prezenti la întâlnire, Gabriela Cretu si Adrian Solomon, care, departe de a sprijini proiectul regionalizãrii, au adus multe argumente împotrivã. De la ultimul ne putem însã astepta la o schimbare cu 180 de grade a pozitiei actuale, asa cum a fãcut si în cazul Chevron.
O importantã dezbatere cu privire la cum va arãta viitorul administrativ al tãrii a avut loc ieri, joi, 8 august, în sala mare a Consiliului Judetean Vaslui, dezbatere la care au participat peste 80 de persoane, primari, conducãtori ai unor institutii descentralizate, dar si consilieri judeteni si reprezentanti ai mediului de afaceri sau ai ONG-urilor. Organizatorii, agentia de presã Agerpress, au desfãsurat aceastã dezbatere pe tema regionalizãrii, a patra organizatã dupã Timisoara, Bistrita si Târgoviste, pentru a vedea propunerile de la nivelul inferior cu privire la aceastã nouã împãrtire administrativã. În niciun caz mediatorul, secretarul de stat Alexandru Ioan Giboi, directorul general al Agerpress, nu se astepta la totala împotrivire cu privire la ideea regionalizãrii si mai ales de centralizare a institutiilor publice din regiune într-un singur loc, cu atât mai mult cu cât marea majoritate a participantilor sunt din partea USL, coalitia de guvernãmânt care zoreste cu ideea regionalizãrii. Mai mult decât atât, cu toate cã se dorea o dezbatere impartialã, organizatã de un trust de presã, directorul Giboi, în multe rânduri, prin rãspunsurile sale, s-a arãtat partizanul regionalizãrii, încercând sã-i convingã pe alesii vasluieni de „beneficiile” acestei mãsuri. De altfel, si temele anuntate ale discutiei reflectã faptul cã secretarul de stat Alexandru Giboi a fost trimis sã facã propagandã în favoarea regionalizãrii. Aceste teme au fost dacã formula actualã de împãrtire teritorialã satisface nevoile administrative, dacã se cunoaste faptul cã regionalizarea este un proces care trebuie finalizat pentru a atrage fonduri europene în perioada 2014 – 2020 si faptul cã aceastã regionalizare reprezintã conexiunile cu politica actualã a Uniunii Europene, politicã „la care trebuie sã ne aliniem”, asa cum a declarat secretarul de stat – director general al agentiei de stiri. De altfel, chiar si rãspunsul dat lui Ovidiu Copacinschi, reprezentantul IMM-urilor, inclusiv asupra faptului cã regionalizarea a început deja, la nivelul institutiilor publice, prin mutarea la Iasi a polului finantelor publice, mutare concretizatã prin disponibilizarea a 50 de functionari din judetul Vaslui, a fost o dovadã a partizanatului directorului general al Agerpress pentru regionalizare: „Ati enuntat niste prejudecãti pe care nu le-am întâlnit în alte judete. Disponibilizarea angajatilor nu s-a fãcut din cauza regionalizãrii, ci a descentralizãrii institutiilor statului (!?)”. Mult mai diplomat a fost vicepresedintele CJ Vaslui, Corneliu Bichinet, care a co-prezidat întâlnirea, în lipsa presedintelui Dumitru Buzatu, plecat la o sedintã „la regiune”, la Iasi: „Ne-am adunat cu totii aici, foarte multi oameni interesati de aceastã dezbatere si de acest subiect important pentru viitorul nostru ca judet si ca tarã. Vrem sã vã aflãm opiniile, si, cine stie, poate acestea vor fi bãgate în seamã de cei care vor sã facã regionalizarea”.
Un NU hotãrât regionalizãrii!
Nesiguranta felului în care vor fi împãrtite fondurile la bugete, spectrul disparitiei multor locuri de muncã, atât la nivel administrativ, cât si chiar în economie, dar mai ales faptul cã, regionalizând institutiile publice, nici administratiile locale si nici cetãtenii nu vor mai avea un acces facil la serviciile de bazã, face cã toti cei prezenti la dezbatere s-au arãtat împotriva regionalizãrii. Nici mãcar amenintarea voalatã, transmisã de organizatorul dezbaterii, secretarul de stat Alexandru Ion Giboi, directorul general al Agerpress, cum cã, de anul viitor, dacã nu se înfãptuieste regionalizarea, nu vor mai avea acces la fonduri europene, nu i-a speriat pe participanti, primarii prezenti arãtând cã, în lipsa banilor necesari pentru cofinantare, nici pânã acum si nici de acum înainte nu vor putea accesa aceste fonduri pentru dezvoltarea comunelor. Toti participantii vasluieni la dezbatere au arãtat cã, prin regionalizare si formarea unei regiuni care va cuprinde sase judete din Moldova, Vaslui, Iasi, Botosani, Neamt si Bacãu, judetul Vaslui va fi lãsat la urmã atât în ceea ce priveste deciziile luate la nivelul regiunii, cât mai ales în ce priveste alocarea de fonduri atât pentru dezvoltare si investitii, cât si pentru bugetele locale. „Pânã acum, banii veneau la judet, iar consiliul judetean îi împãrtea. De acum, banii vor veni la regiune si cine stie dacã vom primi ceva. Unele judete se vor dezvolta, iar noi vom ajunge din sãraci, mai sãraci”, era temerea unuia dintre primari. Un alt motiv de îngrijorare manifestat de vorbitori este cine va conduce noua regiune administrativã, judetul Vaslui, atât ca populatie, cât si ca putere economicã, neavând sanse sã poatã impune oameni în conducere. „Cei care vor ajunge la conducerea regiunii îsi vor aduce propria echipã din judetul lor, iar noi ceilalti nu vom avea niciun cuvânt de spus. În aceste conditii, teoretic, neparticipând la conducere, nu vom avea niciun cuvânt de spus cu privire la bugetul alocat judetului, ori cu privire la marile proiecte anuntate cã se vor implementa dupã realizarea noii împãrtiri administrative”, arãta Vasile Voicu, primarul orasului Negresti. Cât despre anuntatele proiecte si finantãrile europene aferente, opinia generalã a celor prezenti a fost aceea cã vor fi mult mai greu de accesat, câtã vreme se doreste înfiintarea de directii regionale ale institutiilor publice în diferite locuri din regiune. Astfel, obtinerea diverselor avize sau adeverinte necesare, atât de cãtre cetãteni sau societãti, cât si de cãtre unitãtile administrativ teritoriale se va face mult mai greoi si cu cheltuieli substantial mai mari. Si problema posibilelor disponibilizãri, atât din administratiile publice, cât si dintre functionarii primãriilor, a fost ridicatã de vorbitori, cu atât mai mult cu cât acest proces a început deja la finantele publice si, conform pãrerii unanime, aceste disponibilizãri, în loc sã aducã economii la bugetul statului, vor fi o sursã de nemultumire pentru adresantii diverselor institutii, plus cheltuieli mãrite pentru rezolvarea problemelor din teritoriu. O altã concluzie enuntatã la sfârsitul întâlnirii chiar de cãtre cei doi parlamentari prezenti, deputatul Adrian Solomon si senatorul Gabriela Cretu, a fost aceea cã, deocamdatã, în lipsa unui proiect de lege a regionalizãrii, toate discutiile sunt fãrã obiect, ba mai mult, diversele zvonuri care se vehiculeazã fac mult rãu anuntatei reorganizãri administrative. „Noi punem cãruta în fata cailor, neavând nici mãcar noi, parlamentarii, un draft al proiectului pe care sã discutãm. Nu facem decât sã ne dãm cu pãrerea, dar mãcar dacã aceste pãreri ar fi luate în seamã”, era de pãrere Adrian Solomon, în timp ce senatoarea Cretu era chiar mai plasticã „Eu cred cã cãlãrim un cal mort, pentru cã încã nu a fost modificatã Constitutia”. Pânã la urmã, poate cea mai bunã pãrere a avut-o decanul de vârstã al primarilor vasluieni, Nicolae Ignat, primarul comunei Puscasi, care le-a spus celor prezenti cã „de ce pânã si comunistii, care au înfiintat regiunile si raioanele, au renuntat la idee, reînfiintând, în 1968, judetele? Tocmai pentru cã respectiva împãrtire teritorialã era ineficientã, mãrind decalajele între regiunile bogate si cele sãrace! Credeti cã acum se va întâmpla altfel?” La interpelarea vicepresedintelui CJ Corneliu Bichinet cu privire la cine din salã este pentru regionalizare, s-a ridicat o singurã mânã, cea a primarului din Gherghesti, Neculai Nixon Ibãnescu, care si-a motivat optiunea declarând cã „oricum o sã se facã regionalizarea, chiar dacã noi, cei de aici, vrem sau nu. Dacã n-o sã fie bine, revenim la judete si gata!”
„Mediul de afaceri, reticent la ideea regionalizãrii”
„Ca reprezentant al mediului de afaceri, consider cã regionalizarea nu este o prioritate pentru judetul Vaslui, iar aceastã regionalizare a început deja. Zilele acestea avem o mare problemã la finantele publice, zilele trecute a dispãrut politia vamalã, care a fost mutatã la Suceava. Ar trebui sã
pregãtim bine conditiile pentru regionalizare. În alte tãri, de exemplu Cehia, acest lucru s-a fãcut în opt ani, la noi se vrea în câteva luni. Altfel, judetele sãrace vor deveni si mai sãrace, iar populatia umilã va fi si mai umilã. Este o contractie nimicitoare a economiei judetului Vaslui, zilnic dispar firme, zilnic oamenii rãmân fãrã locuri de muncã. Dupã pãrerea mea, regionalizarea nu va aduce nimic bun pentru judetul Vaslui, iar în ceea ce priveste absorbtia de fonduri europene, consider cã este o mare manipulare faptul cã aceastã regionalizare va aduce cu sine mai multe fonduri. Nu avem niciun motiv sã credem cã repartitia fondurilor sau a proiectelor va fi mai bunã pentru judetul Vaslui!”, a ridicat problema Ovidiu Copacinschi, presedintele filialei Vaslui a Asociatiei Patronale a IMM.
„Vom rãmâne amãrâtii regiunii”
„Cum se va alege conducerea regiunii? Întreb acest lucru pentru cã sediul deja s-a decis sã fie la Iasi, judet cu populatie dublã fatã de Vaslui, deci vor avea mai multe voturi. Cei care vor conduce regiunea vor avea o echipã proprie si vor avea tot interesul sã directioneze fondurile în judetul lor, iar noi vom rãmâne tot amãrâti, fãrã drumuri, fãrã infrastructurã…”, era de pãrere Vasile Voicu, primarul orasului Negresti
„Sperãm ca opinia noastrã sã fie ascultatã”
„Ne-am adunat aici o multime de omeni care rãspund, mai mult sau mai putin, de câteva sute de mii de vasluieni, ca sã ne dãm cu pãrerea despre regionalizare. Cred totusi cã punctul nostru de vedere va fi auzit, dar nu luat în seamã. Am vrea, dacã capitala regiunii va fi la Iasi, mãcar presedintele sã fie din Vaslui, sau, prin rotatie, din fiecare judet. Ar fi fost bine dacã am fi vãzut si proiectul de lege, sã stim pe ce discutãm, altfel nu auzim decât puncte de vedere si promisiuni cã va fi mai bine!”, a rostit Vasile Tabãrã, primarul comunei Hoceni.
.
„Regionalizarea a început cu sfârsitul”
„Regionalizarea a început defazat, se face tapaj pe regiuni, fãrã definirea UAT-urilor de bazã. Avem comune de 1000 de locuitori si comune de 14.000, care nu sunt tratate la fel nici acum, la nivel de judet, pentru cã nu poti pune pe acelasi taler Zorleni, care are peste zece mii, cu Cretestiul, care are douã mii. Si totusi, nevoile sunt aceleasi si în comunele mari, si în cele mici, si la sat, si la oras. Si la mine vor oamenii sã meargã cu pantofi, nu cu cizme când plouã, si la mine vor oamenii sã aibã apã curentã, ori cresã în comunã, dar eu nu am de unde sã finantez aceste lucrãri. Dupã regionalizare, va fi chiar mai greu, banii se vor duce în comunitãtile puternice, iar cele sãrace vor rãmâne la fel, ori vor sãrãci mai mult”, era de pãrere Gigel Gãlãtanu, primarul comunei Cretesti.
„Sunt pro descentralizare, dar am întrebãri”
„Se discutã în acest moment, si asta la nivel national, de o reorganizare administrativã, lucru care deja se petrece, cu institutiile publice. Am totusi douã întrebãri cãtre reprezentantul Guvernului, secretarul de stat Alexandru Giboi: s-a fãcut vreun studiu de caz cu privire la locurile de muncã care se vor pierde, si nu doar la nivel de administratie, odatã cu regionalizarea? Si cum vor fi finantate UAT-urile în cadrul regiunii, cine va aloca fondurile si pe ce criterii? Si pânã acum au fost decalaje între UAT-urile din cadrul aceluiasi judet, dar si între judete, atât în ceea ce priveste banii de la Guvern, dar si cei europeni”, a ridicat o problemã Ionut Rebegea, consilier judetean PDL, la care secretarul de stat Giboi a rãspuns cã „De ce nu vã puneti întrebarea si câte locuri de muncã se vor crea? Somerii de la finante nu au legãturã cu regionalizarea!”, la care, din salã, s-a spus cã „se vor crea locuri de muncã în centrul regiunii, la Iasi, nu în judetul Vaslui!
„Mã îndoiesc cã vor veni mai multe fonduri”
„Sunt de pãrere cã, înainte de a face regionalizarea, trebuie sã învãtãm din experienta altor state care au fãcut acest lucru de curând, nu din exemplele vehiculate, Franta, Germania, care au acest lucru de sute de ani! Mã îndoiesc totusi si eu cã, dacã ne regionalizãm, voi primi mai multi bani la comunã. Banii vor ajunge ca pânã acum, tot acolo unde se doreste, nu în Vaslui, în comunele sãrace!”, si-a exprimat pãrerea Grigore Lefter, primarul comunei Osesti.
„Degeaba primim fonduri, dacã nu avem cofinantare”
„De ce au desfiintat comunistii, în 1968, regiunile si raioanele? Pentru cã erau ineficiente din punct de vedere al dezvoltãrii economice armonioase si pentru cã apãruserã discrepante mari între regiunile sãrace si regiunile bogate. Trebuie sã învãtãm si din ceea ce a fost bine înainte, altfel, riscãm ca, în loc sã ne dezvoltãm, sã facem pasi înapoi!
Suntem la un moment de rãscruce, însã, pentru comune, regionalizarea poate nu are asa mare importantã, pentru cã, chiar dacã am primi fonduri europene, oricum nu avem cofinantare sã le folosim, si-i vom da înapoi”, era de pãrere Nicolae Ignat, primarul comunei Puscasi. Acesta a mai fãcut o observatie, la sfârsitul întâlnirii: „Vãd cã tocmai activistii USL, printre care mã numãr si eu, vin si bombardeazã o propunere a USL. Sã mai spunã cineva cã nu este democratie!”
„Cãlãrim pe un cal mort!”
„Întrebãrile celor de fatã sunt legitime, dar nu lucrãm pe un proiect clar, din care sã reiasã ce servicii ale administratiei se regionalizeazã, ce servicii judetene rãmân, cum vor fi fãcute finantãrile si din ce surse. Nici mãcar noi, cei din Parlament nu am primit un astfel de proiect al legii regionalizãrii. Se spune cã trebuie sã ne aliniem la normele UE, dar suntem prosti dacã nu citim documente UE care sã ne avantajeze, pentru cã sunt interese economice care vor sã ne fragilizeze, pe noi ca stat. La acest moment, cred cã cãlãrim un cal mort, pentru cã nu a fost încã modificatã Constitutia. Aceastã dezbatere este foarte bunã, pentru cã ideile enuntate azi le vom putea folosi pe viitor. Marile probleme actuale sunt: capacitatea administrativã, stabilitatea legislativã si finantarea UAT-urilor, probleme care trebuie rezolvate bine”, era de pãrere senatoarea PSD Gabriela Cretu.
„Sunt si pentru, sunt si împotriva regionalizãrii”
„Sunt pentru regionalizare pentru cã avem modele ale unor state europene, Franta, Spania, Germania, care, în conditiile regionalizãrii, au o economie si o administratie de succes. Sunt împotrivã, pentru cã, la fel ca în toate perioadele istorice ale României, se pune cãruta înaintea cailor. Ceea ce se întâmplã la finante este o concentrare pe regiune a acestui serviciu si nu o descentralizare. Bârladul nu mai are nici mãcar oficiu al CJAS, care a fost desfiintat, pentru o adeverintã se vine la Vaslui, cu toate cã si noi suntem plãtitori de taxe. Acelasi lucru se va întâmpla odatã cu înfiintarea regiunilor si a directiilor regionale: vom umbla prin tarã dupã birocrati sã primesti un act. În 2000 – 2004 s-a reusit ajungerea deciziei la nivelul cetãteanului, acum distrugem acest concept. Este total aiurea sã faci în capãt de regiune câte un serviciu de deconcentrate, de exemplu, asa cum se aude, Casa de Pensii Regionalã va fi la Botosani si vom bate sute de kilometri. Asta se întâmplã pentru cã nu avem continuitate în decizii si o sã vedeti cã nimeni nu va mai iesi la referendumul pentru validarea Constitutiei dacã în ea se prevede regionalizarea. Si mai cred cã, prin regionalizare, punem la un loc regiuni administrative fãrã legãturã între ele! Nu avem studii serioase cu privire la impactul regionalizãrii. Am impresia cã aceste regiuni sunt fãcute nu pentru cetãteni, ci pentru cei care vor sã le conducã”, si-a exprimat pãrerea si deputatul Adrian Solomon. Poate, de aceastã datã, dat fiind cã s-a exprimat în fata unui auditoriu din care fãceau parte si multi primari, nu se va dezice, peste câteva luni, de opiniile sale, asa cum a fãcut cu alte ocazii, de exemplu în legãturã cu fractionarea hidraulicã pe care Chevron începe deja s-o implementeze în judetul Vaslui.
