Procurorii DNA i-au confiscat telefonul lui Buzatu
AMÃNUNT…Înainte de a începe perchezitiile la Aquavas Vaslui, procurorii DNA au trecut si pe la Buzatu si i-au ridicat telefonul mobil. “Au venit într-adevãr cei de la DNA si mi-au luat telefonul. Nu voi rãmâne fãrã comunicatii, fiindcã mi-au permis sã-mi iau o nouã cartelã cu acelasi numãr, numai cã va trebui sã-mi iau alt aparat. Mi-au promis cã mi-l vor da repede. Nu stiu ce o sã gãseascã acolo, fiindcã eu vorbesc cu toatã lumea, vrute si nevrute, dar nu am nimic de ascuns. Din câte am înteles, nu am nicio calitate în dosar. Procurorii verificã o reclamatie fãcutã”, a spus Buzatu. Perchezitiile la sediul central al Aquavas s-au încheiat la ora 18.00, dupã care Buzatu a apãrut, probabil, sã discute cu directorul general Nicolae Barbu.
DEDESUBTURI…Ancheta demaratã de DNA Iasi la CJ Vaslui a lãsat fãrã suflu politicienii si fuctionarii din administratie. Poporul s-a bucurat. Astepta DNA-ul de ani buni si spunea cã Vasluiul e la urmã si probabil din acest motiv ajunge mai greu. Ziarul Vremea Nouã a reusit sã punã cap la cap informatii si astãzi vã poate oferi câteva piste pe care DNA-ul le urmãreste. Sunt vizate cele douã mari proiecte ale CJ-ului: reabilitarea retelelor de apã si canal si a statiilor de epurare (103 milioane de euro) si sistemul integrat de management al deseurilor solide (45 milioane de euro). Despre ultimul dintre ele am alocat spatii largi în editiile noastre. Am explicat cum milioane de euro s-au dus pe consultanta oferitã de firmele lui Ghitã, un apropiat al premierului Ponta, dar si de scandalurile de la proiectul de apã si canal. Atrãgeam atentia cã proiectul de 103 milioane de euro este în pericol, deoarece firma de consultantã, Transtech Global Engineering, nu e pe placul sefilor de la CJ Vaslui. Acesta a fost si motivul pentru care licitatiile la apã si canal nici nu au început. Dar, atentie, din iulie 2015, CJ Vaslui, din dispozitia lui Buzatu, a sãrit peste firma de consultantã, Transtech Global Engineering, si pe bucãti mici a început sã scoatã la licitatii atât proiectarea, cât si executia unor tronsoane din reteaua de apã. Astfel s-a rupt pentru Bârlad din cele 103 milioane de euro, 1,5 si s-a trecut la lucru cu o firmã din Vaslui, desi licitatia pe tot orasul a fost adjudecatã de Vega Galati. Acelasi lucru urmeazã sã se facã si la Husi. Tot din proiectul mare de 103 milione de euro s-a rupt pentru Iasicon Iasi o bucatã, însemnând statiile de epurare, dupã ce licitatiile au fost câstigate în urma unui scandal monstru. Surprinzãtor, Iasicon Iasi este firma care lucreazã si în primul proiect, la groapa de la Rosiesti. Procurorii DNA cautã dacã nu cumva aceste coincidente au în spate niscaiva spãgi si dacã reproiectãrile solicitate de Buzatu nu sunt plãtite de douã ori. O datã firmei Transtech Global Engineering si o datã firmei care a câstigat acum licitatia (Consilier Construct). Reamintim cã firma de consultantã a anuntat încã de la începutul anului cã sunt dati deoparte de Buzatu si sunt împiedicati sã-si facã treaba de institutii precum ISU aflate în subordinea prefectului. Mai mult, au spus cã desi si-au fãcut treaba, nu au fost plãtiti. O altã pistã pe care DNA o verificã, este si scandalul de la licitatia statiilor de epurare, acolo unde o firmã din Austria – WTE a fost scoasã din licitatie, desi a avut pretul cel mai mic. Vorbim de pretul de la consumabilele pentru epurare, nu de pretul constructiei. WTE este cel mai titrat brand în statii de epurare, construind în marile orase ale Europei sistemele de epurare.
Procurorii DNA au mai dat o raitã la Vaslui. De data aceasta a fost rândul celor de la Aquavas sã fie luati la puricat. Înainte de a intra în biroul lui Barbu, directorul operatorului judetean de apã si canal, procurorii i-au mai fãcut o vizitã presedintelui CJ Vaslui, Dumitru Buzatu. I-au ridicat telefonul cu tot cu cartelã. “Au venit într-adevar cei de la DNA si mi-au luat telefonul. Nu voi rãmâne fãrã comunicatii, fiindcã mi-au permis sã-mi iau o nouã cartelã cu acelasi numãr, numai cã va trebui sã-mi iau alt aparat. Mi-au promis cã mi-l vor da repede. Nu stiu ce o sã gãseascã acolo, fiindcã eu vorbesc cu toatã lumea, vrute si nevrute, dar nu am nimic de ascuns. Din câte am înteles nu am nicio calitate în dosar. Procurorii verificã o reclamatie fãcutã”, a spus Buzatu, care pãrea mult mai linistit decât acum douã zile. Neculai Barbu nu a vrut sã facã nicio declaratie dupã plecarea procurorilor, promitându-ne cã ne stã la dispozitie în ziua urmãtoare. “Am plecat acasã. Nu a fost o zi usoarã. Mâine (n.r. astãzi) va stau la dispozitie cu orice informatii doriti dvs”, a declarat acesta. De ajuns acasã nu a ajuns asa de repede, fiindcã imediat dupã perchezitii, Dumitru Buzatu a fost vãzut intrând în sediul Aquavas, iar în biroul directorului era luminã.
Proiectul de 103 milione de euro, ochiul dracului
Proiectul de apã si canal a început încã din 2007 din fonduri guvernamentale. A demarat greoi, fiindcã trebuia înfiintat operatorul judetean de apã si canal. Nasterea Aquavas a fost destul de grea, fiindcã au trebuit sã se uneascã structurile de apã si canal din orasele judetului. Începând cu 2008, Aquavas-ul devine functional si gata sã absoarbã bani europeni. Dar nu prea a fost asa. Pânã în 2013, anul limitã de implementare, din mega proiectul pe întreg judet s-a executat doar 25% din investitii. Restul se mutã pe o nouã axã de finantare europeanã, POS Mediu. Asadar, din 2013 se dã startul la o nouã stagiune de proiecte, în care Aquavas are la dispozitie suma fabuloasã de 103 milioane de euro pentru a moderniza reteaua de apã si canal din Vaslui, Bârlad, Husi, Negresti si Murgeni, plus statiile de epurare. Scenariu se repetã. Asa pare la prima vedere dacã tinem cont cã în doi ani nici mãcar licitatiile nu s-au finalizat, iar nicio teavã nu s-a bãgat în pãmânt. În rest numai scandaluri, nervi si reclamatii, iar dupã cum se observã a trebuit sã vinã DNA sã arbitreze acest meci. Pânã la aceastã datã s-au finalizat doar licitatiile la statiile de epurare, unde lucrãrile au demarat cu firma Iasicon din Iasi, împreunã cu firma de consultantã Emit Group din Italia. În rest la retelele de apã si canalizare nu s-a fãcut nimic. Aici este grosul proiectului. Doar la Bârlad s-au terminat licitatiile, însã contractul nu a fost semnat. Si asta din cauza unui alt scandal izbucnit în primãvara acestui an. Probabil cã acesta este si motivul pentru care DNA si-a bãgat coada.
Scandalul firmei care asigurã consultanta tehnicã a proiectului
În primãvarã acestui an ziarul nostru vã prezenta pe larg scandalul între cei care asigurã consultanta proiectului de “Reabilitarea sistemului de alimentare cu apã, a sistemului de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate din municipiile Vaslui, Bârlad, Husi si orasul Negresti” si CJ Vaslui. Practic Transtech Global Engineering acuza Aquavas si indirect pe Buzatu cã pun frânã proiectului si cã nu le-au fãcut nicio platã, desi ei si-au încheiat treaba. Ce trebuia sã facã aceastã firmã? Sã facã proiectele, sã obtinã avizele pentru începerea lucrãrilor si mai apoi sã facã dirigentia de santier. S-au blocat însã la avizul de la ISU Vaslui, care nu le-a dat verde la lucrãri, fiindcã în proiect nu este prevãzut cum cer normativele lor, retea de hidranti. Iatã ce spuneau la acel moment reprezentantii firmei. “Prima frânã este Aquavas, a doua este ISU. Existã o împotrivire aici, de parcã am face lucrãri pentru noi. Am luat legãtura cu autoritãtile locale, pentru cã am vãzut cã Aquavas se blocheazã într-un lucru care este discutabil, acest aviz ISU. Noi am depus toate demersurile legale, pentru obtinerea autorizatiilor de constructie în regim de urgentã, dar este nevoie si de ajutorul dânsilor, a celor de la Aquavas”, acuzau acestia. La acea datã firma de consultantã avea douã tinte: inginerul sef al Aquavas, Dorin Bãlãnescu, sef al Unitãtii de Implementare a Proiectului (UIP), respectiv maiorul Veronica Ursache, de la ISU Vaslui. “Am la activ patru proiecte de tipul acesta, cu succes, toate, fãrã scandalul care existã aici. Ceea ce am vãzut aici, la dumneavoastrã, nu am vãzut în viata mea! Nu mi se pare corect sã vin la Bârlad pe banii mei, sã vin la Vaslui, sã muncesc acasã de sã mã doarã fundul si sã nu mi se dea niciun leu, cã nu s-a dat aviz ISU. Asta e motivatia si asta am auzit si la domnul prefect, cã nu s-a dat aviz de la ISU. Când am studiat si eu avizul ISU Vaslui si am întrebat si prin alte pãrti, s-au luat cu mâinile de pãr, au spus cã nu înteleg nici ei ce se întâmplã la Vaslui. Eu nu mai pricep, omeneste vorbind, cum de s-a ajuns în stadiul acesta. Aflãm azi cu surprizã cã, asa am auzit eu, Consiliul de Administratie de la operatorul de apã nu trage la rãspundere pe nimeni. Primarii interesati din Asociatia de Dezvoltare Intercomunitarã, primarii de la Vaslui, de la Bârlad sau de la Husi, care vor sã-si facã investitii în localitãti, nu trag la rãspundere pe nimeni din compania de apã. Le-am spus asa: <<Bãi, fratilor, faceti retele, cât puteti, mãcar atât, cã statii de epurare nu se mai pot face, sincer vã spun>>. O statie de epurare mare, dintr-un oras, din experienta de la Dâmbovita si din alte pãrti, nu se face într-un an. Se face în trei ani. Vãzând ce au fãcut altii, comportamentul altor sefi de UIP (Unitãti de Implementare a Proiectelor, n.r.) din România, credeti-mã, nu vreau sã vã jignesc, dar este o situatie ce nu vã puteti închipui. Deci, am ajuns sã fac glume proaste si sã spun colegilor mei de la Vaslui: <<Bãi, fratilor, de asta sunteti sãraci, nenicã>>. Scuzati-mã, poate vã supãrã afirmatia mea, de aia sunteti sãraci si nu se face nimic. Nu s-a zbãtut nimeni sã se facã proiectul mai devreme, se stia foarte bine cã nu se poate face o implementare de o asemenea dimensiune într-un an. Trebuiau sã se ducã toti factorii de rãspundere de la Vaslui peste Guvern, nu putem face un asemenea proiect într-un an. Trebuia început din 2012, dar si asa, au apãrut tot felul de piedici absurde. Domnule, ce i-am spus lui Bãlãnescu (Dorin Bãlãnescu, seful UIP la Aquavas Vaslui, n.r.), odatã? <<Faceti, mãi fratilor, mãcar retelele de apã si canalizare, nu o sã puteti face epurare, nici tratare, dar retelele de apã si canalizare se pot faza (trecerea pe o altã etapã de finantare, n.r.), se conecteazã la reteaua de apã existentã si functionezi cu ele. Din 300 si ceva de kilometri, mãcar sã facã 100, nu sã faci 300>>. Dar existã pericolul, si oamenii trebuie sã stie asta, sã nu facã nici mãcar un kilometru!”, acuzã expertul Simion.
De ce au venit procurii la CJ si cine a fãcut reclamatia
Acest scandal parcã se domolise în ultima perioadã însã s-a reaprins în luna iulie, când Consiliul Judetean scoate la reproiectare retelele de apã din Husi si Bârlad, care sunt pe strãzile unde primarii din orasele judetului trebuie sã asfalteze. E stiut cã asfaltãrile se fac tot pe bani europeni prin Proiectul Integrat de Dezvoltare Urbanã (PIDU), dar bate pasul pe loc fiindcã CJ Vaslui nu reuseste sã tragã retelele de apã si canal. Firma de consultantã Transtech Global Engineering i-a foc si spune cã în loc ca CJ Vaslui sã le facã plata pe proiectele fãcute si sã înceapã lucrãrile efective la reteaua de apã, ei preferã sã-i scoatã din cãrti. Cum? Scotând din proiectul mare, unde ei au fãcut consultanta si proiectarea, strãzile unde reteaua de apã si canalizare trebuie fãcutã pentru ca primarii sã-si poatã încheia PIDU. Mai trebuie spus cã nefinalizarea asfaltãrilor în orase, aduce sanctiuni dure din partea UE. Acest lucru s-a si fãcut. La finalul lunii iulie, CJ Vaslui scoate la licitatie reproiectarea unor strãzi din Husi si Bârlad, taman unde trebuie fãcutã asfaltarea. Astfel, CJ scapã de presiunea primarilor disperati sã asfalteze, dar si de santajul firmei de consultantã care spera cã prin influientã politicã îi vor determina pe cei de la ISU Vaslui sã le dea avizul pentru începerea lucrãrilor si astfel ei îsi vor primi banii. Ce s-a întâmplat mai departe. CJ a scos la licitatie lucrãrile din Bârlad pe apã si canal pe strãzile Epureanu si 11 iunie, unde câstigãtor este firma lui Elisei din Vaslui (contractul este de 6,2 milioane de lei), urmând ca pentru Husi sã repete schema. Consultantul tipã în continuare dupã bani si spune cã nu întelege de ce nu este plãtit când ei si-au fãcut treaba. Buzatu se apãrã si spune cã nu au finalizat lucrarea, iar ei nu pot plãti ceva care nu s-a fãcut. Aici e posibil ca cineva sã fi fãcut o reclamatie si pe surse, se spune cã DNA verificã dacã nu cumva este vorba de o dublã finantare la proiectare, iar prin manevra de scoatere din marele proiect a unor bucãti mici nu sunt favorizati unii constructori. Practic, Transtech Global Enginering face toatã proiectarea la retelele de apã si canalizare din proiect, pe tot judetul, dar nu-si finalizeazã contractul care presupune pregãtirea documentatiei pentru licitatie, din cauzã cã ISU nu-i dã aviz pentru proiect. Pe furis, CJ scoate bucãti mici la reproiectare si liciteazã pachetele pentru constructori. Consultantii tipã cã ISU Vaslui nu dã aviz, special ca Buzatu sã facã astfel de manevre. Astfel, spun cei care au fãcut reclamatia cã firma de consultantã nu-si primeste banii, desi si-a fãcut treaba si vin firme mici care le furã proiectul. De ce? Pentru cã ei nu acceptã ca licitatiile sã fie câstigate de cine dicteazã unii. DNA verificã tocmai acest procedeu si vrea sã vadã dacã e o practicã în CJ acest lucru, mai ales cã în paralel cu apa si canalul se mai deruleazã încã un proiect mare, managementul deseurilor, o investitie de 45 milione euro, unde lucreazã Iasicon si Transmirul, iar consultanta se fac cu firmele lui Ponta si Ghitã.
Procurorii DNA cautã cum s-a dat spaga în proiectul gropii de gunoi de la Rosiesti.
Responsabilul proiectului “Sistem integrat de management al deseurilor solide în judetul Vaslui” este Iulian Robert Cretu. Numele lui apare si pe sacii cãrati de jandarmi acum douã zile din sediul CJ Vaslui. Dupã plecarea DNA, a doua zi, reporterii Vremea Nouã i-au surprins cum colegii acestuia rupeau de zor documente, probabil ce le-a scãpat procurorilor. Este un proiect din fonduri europene, de aproape 45 milioane de euro. Aici lucrurile au mers ca unse. Consultanta a fost asiguratã de firmele lui Ghitã, un apropiat al premierului Ponta, SC XOR IT SYSTEMS SRL si SC FICHTNER ENVIROMENT SRL si a costat CJ Vaslui peste 2 milione de euro. Ziarul nostru a scris despre aceste proiecte mult, mai ales cã un milion de euro a fost alocat pentru informarea cetãtenilor privind circuitul gunoaielor în judet, bani aruncati pe fereastrã. Astãzi, doar primarii si câtiva functionari stiu de acest proiect. Mai mult, dupã ce am demontat, pas cu pas, furtul, CJ Vaslui ne-a actionat în judecatã, spunând cã i-am sifonat imaginea. Perchezitiile fãcute de procurori au mers pânã la firme care au subcontractat lucrãrile de la câstigãtorii licitatiilor. Ce nu s-a stiut e cã procurorii DNA au descins si la sediul pe care îl are SC Fichtner Enviroment SRL, la Vaslui. De asemenea, a fost cãlcatã si filiala lui Iasicon de la Vaslui. Constructorul din Iasi a prins o felie importantã din proiect, dar si din proiectul de apã si canal. Si anume, statiile de epurare. Este taman ce nu a proiectat firma Transtech Global Enginering, cea care a intrat în dizgratia sefilor de la judet. Probabil cã aici este cheia anchetei celor de la DNA. Vor sã vadã de ce unii constructori, precum Iasicon, nu au probleme cu implementarea proiectelor din bani europeni, iar cei care le asigurã consultanta nu ridicã nicio problemã si obtin toate avizele, iar la apã si canal e pe dos. Curios e cã în proiectul de 103 milioane de euro, nici licitatiile nu sunt fãcute, dar acolo unde proiectantul Transtech Global Enginering nu are niciun cuvânt de spus, la statiile de epurare, s-au dat si avizele ISU, s-a fãcut si licitatia, iar lucrãrile sunt aproape gata. Mai trebuie sã reamintim cã Iasicon-ul a fost singura firmã care s-a calificat la licitatia electronicã pentru statiile de epurare, dar când s-au deschis ofertele si s-a fãcut clasamentul cu cine a dat cel mai mic pret, firma ieseanã a fost pe locul 14. Pe locul I a fost un consortiu format din firma Conest Iasi si WTE Austria. WTE este consideratã cea mai mare firmã de profil din Europa care a construit statiile de epurare în marile orase din Occident. Au promis, dupã ce au pierdut procesul la Curtea de Apel, privind faptul cã nu au fost admisi în faza a doua a licitatiei, cã vor sesiza DNA si institutiile de control europene. Lucru care s-a si întâmplat.