Jumătate de Focşani a emigrat pentru un trai mai bun.Dintre vrancenii număraţi la recensămantul general al populaţiei, 340.310 reprezintă populaţia stabilă a judeţului, iar 35.846 sunt plecaţi oficial în străinătate, temporar sau pe termen lung, cei mai mulţi la muncă.Peste 30.000 dintre aceştia s-au dus în Italia, ţară care a primit cei mai mulţi emigranţi romani.Rezultatele recensămantului arată o populaţie mai numeroasă a Vrancei decat indicau informaţiile parţiale date publicităţii pană acum de Institutul Naţional de Statistică
Institutul Naţional de Statistică a publicat ieri datele definitive ale recensămantului general al populaţiei efectuat în octombrie 2011. Faţă de datele parţiale publicate pană acum, judeţul Vrancea are o populaţie stabilă mai mare, la fel cum s-a întamplat şi la nivel naţional, de 340.310 persoane. Dintre acestea, 174.158 sunt femei şi 166.152 sunt bărbaţi. Cea mai numeroasă grupă de varstă este cea cuprinsă între 40 şi 44 de ani, care cuprinde 28.198 de persoane. În cele două municipii şi trei oraşe din Vrancea trăiesc 123.059 vranceni, în timp ce în mediul rural trăiesc 217.251. Populaţia stabilă a judeţului se află pe un trend descrescător, fiind al doilea recensămant cand se consemnează o scădere. În 1948, în Vrancea trăiau 290.183 de persoane, iar numărul acestora a crescut pană la 392.408 la recensămantul din anul 1992. După aceea, arată datele statistice, s-a intrat pe o pantă descendentă, iar în anul 2002 erau recenzanţi 387.632 de vranceni. Informaţiile date publicităţii de Institutul Naţional de Statistică arată o creştere a populaţiei judeţului, în comparaţiile cu primele date centralizate de statisticieni. Iniţial, s-a estimat că populaţia stabilă mai este formată din doar 323.060 de persoane.
Un oraş întreg a emigrat în Italia
Peste 35.000 de persoane sunt plecate oficial în străinătate, cele mai multe în căutarea unui loc de mucă, în special în Italia. Această cifră reprezintă aproape jumătate din populaţia Focşaniului, şapte comune cu cinci mii de locuitori sau Adjudul, Mărăşeştiul şi Panciul la un loc, ceea ce arată amploarea fenomentului emigraţiei din ultimii ani. La recensămantul din 2011 a reieşit că 12.189 vraceni sunt absenţi temporar. Cei mai mulţi erau plecaţi în Italia – 11.202, Spania – 554 şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord – 326. Numărul persoanelor plecate pentru o perioadă lungă de timp în străinătate se ridică la 23.657, dintre care în Italia nu mai puţin de 19.959. Spania este pe locul doi, cu 1.539 de vranceni plecaţi, iar Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, pe poziţia a treia cu 634 de persoane. Deocamdată, Institutul Naţional de Statistică nu a prezentat datele şi pe fiecare localitate în parte. Din populaţia stabilă de 340.310 persoane, un număr de 308.390 s-au declarat ca fiind romani, iar restul de diferite etnii. Romii sunt categoria cea mai numeroasă, cu 11.966 de persoane, dar în judeţ mai sunt şi maghiari – 68, ucrainieni – 12, germani – 10, turci – 33, ruşi – lipoveni – 8, greci – 6, italieni – 25, evrei – 8, polonezi – 7, armeni – 9, altă etnie – 124. Pentru 19.638 de persoane recenzate, această informaţie nu este disponibilă, precizează Institutul Naţional de Statistică.
Recensămantul a fost folosit ca armă pentru demiterea lui Băsescu
Recensămantul geenral al populaţiei şi locuinţelor efectuat în octombrie 2011 a avut o puternică încărcătură politică, din cauza referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. După datele din 2002, consultarea populaţiei nu era validă, întrucat nu se prezentaseră suficiente persoane la vot, dar după informaţiile preliminare din 2011 peste jumătate din populaţia cu drept de vot fusese la urne. Chiar dacă la putere a fost USL, referendumul nu a putut fi totuşi validat, întrucat rezultatele rencensămantului nu erau defitinive la vreemea respectivă. Cu toate acestea, la nivel naţional s-a desfăşurat o acţiune de verificare a listelor electorale, pentru curăţarea acestora de persoanele care nu aveau ce să caute în evidenţe, cum ar fi cele decedate. La verificările făcute în Vrancea s-au descoperit 9.000 de persoane cu acte expirate, 6.700 de vranceni erau plecaţi în străinătate şi aveau reşedinţa sau domiciliul acolo, în timp ce 300 de decedaţi figurau ca fiind cat se poate de vii şi cu drept de vot.
