Care a fost misiunea militarilor NATO în judetul Vaslui

PRECAUTIE … La începutul acestui an, comandantul Unitãtii Militare Bârlad informa vasluienii cã militari de origine francezã vor desfãsura activitãti de instruire pe raza judetului. Ieri ziarul francez Le Figaro a publicat un material în care un general a explicat scopul acestei misiuni, desfãsutatã, de altfel, în mai multe judete din zona Moldovei.

Conform explicatiilor, pentru Statul Major Român si aliat, Poarta Focsanilor este calea prin care o armatã rusã ar cãuta sã invadeze România. Aflatã în sudul zonei operationale de Est a României, aceasta este o fîsie de 85 de kilometri care se întinde în patru judete: Vrancea, Galati, Brãila si Buzãu. Poarta Focsanilor reprezintã o structurã teritorialã cheie, cu rol de coridor de mobilitate în ambele sensuri, localizatã la marginea de sud a Zonei de Operatii Est. România rãmâne un punct vulnerabil pentru NATO, mai ales în situatia în care Republica Moldova ar deveni un bastion pro-rus. De aceea, armata francezã, în cooperare cu cartografii români, actualizeazã hãrtile si cartografiazã în detaliu terenul tãrii folosind tehnologia 3D, pentru a se asigura cã NATO este cât mai eficientã în respingerea unui potential atac rusesc. Informatia a fost prezentatã de ziarul francez Le Figaro.

„Aliatii aveau nevoie de informatii actualizate despre viitorul câmp de luptã”  

Harta prezintã Muntii Carpati, care formeazã un arc în centrul tãrii. Este mentionatã si localitatea Cincu, unde au fost dislocati peste o mie de soldati francezi dupã începutul rãzboiului declansat de Rusia în Ucraina. La est de Cincu, harta prezintã dealurile Moldovei, iar la sud de acestea, fluviul Dunãrea, care deschide drumul spre Ucraina printr-o zonã cunoscutã în România ca Poarta Focsanilor, a explicat un colonel francez.

 „Din punct de vedere istoric, stim cã pe aici poate trece o armatã venind din est„

„Românii numesc aceastã regiune Poarta Focsaniului”, explicã colonelul Jérôme (din motive de securitate, fiind indicat doar prenumele sãu n.r.) care a comandat un detasament de aproximativ 30 de soldati dislocati acolo în 2024, în cadrul Regimentului 28 Geografic, si care au participat la cartografierea României. „Din punct de vedere istoric, stim cã pe aici poate trece o armatã venind din est”, a mai spus acesta. Alãturi de Regimentul 28 Geografic, la aceastã lucrare a participat si o structurã româneascã de cartografiere . „Aliatii aveau nevoie de informatii actualizate despre viitorul câmp de luptã”, a explicat colonelul motivele cartografierii. Acesta a mai adãugat: „Trebuia sã stim unde vor fi amplasate sistemele de armament, care vor fi tintele de interes si, de asemenea, sã putem anticipa mobilitatea operationalã, sã documentãm rutele si alte detalii esentiale”.  În România, francezii au identificat „puncte înalte” – turnuri de apã, clopotnite si alte constructii similare – care ar putea servi ca referintã dacã este necesar. Ei au folosit un fel de „masinã Google” militarã, un vehicul echipat cu camere si senzori care permit topografierea tridimensionalã a terenului, o versiune avansatã a ceea ce oferã Google pentru hãrtile sale.