CAMPIOANA… Canotoarea Iuliana Buhus este mândria localitãtii Alexandru-Vlahutã. Cu un palmares de invidiat, aceasta a devenit si o vedetã a sportului românesc. De 8 Martie, primarul Dãnut Cojocaru face anuntul: „Campioana noastrã va fi anul acesta cetãtean de onoare al comunei!”. Un cadou meritat pentru tânãra nãscutã de Ziua Americii. Iuliana Buhus face parte din lotul olimpic al României si locuieste la Bucuresti – Snagov. A fost selectionatã pentru canotaj de antrenorul Viorel Talapan, la sfârsitul clasei a VIII-a. Are în palmares numeroase medalii pe plan intern. De asemenea, a fost campioanã balcanicã de junioare, iar în 2017, la Kruszwica (Polonia), a devenit campioanã europeanã de tineret, cu Mãdãlina Heghes, la dublu rame (W2-). Anul trecut, Iuliana Buhus a devenit vicecampioanã europeanã de senioare la Glasgow (Scotia), cu barca de patru rame (W4-), alãturi de Roxana Parascanu (Pogana), Mãdãlina Heghes si Mãdãlina Casu (Pãdureni- Husi). Activeazã la CS Dinamo Bucuresti si îsi doreste ca atunci când se va retrage din acest sport, sã revinã acasã, în satul natal, de care îi este dor permanent, ca politistã!
Desi are peste 60 de medalii în palmares, trebuie spus cã Iuliana Buhus, una dintre cele cinci canotoare din judetul Vaslui ce au adus bucurie unei tãri întregi, cucerind titlul de campioanã europeanã, vicecampioanã europeanã si vicecampioanã balcanicã, precum si un onorant loc IV la Cupa Mondialã de tineret, este din comuna Alexandru Vlahutã. Mãdãlina a plecat în urmã cu zece ani din satul natal, cooptatã fiind la Clubul Dinamo. „Am ajuns la canotaj prin niste prieteni de-ai tatei, care aveau copilul la Snagov. Eu doream sã mã fac învãtãtor – educator, motiv pentru care, când am terminat clasa a VIII-a, m-am înscris la Liceul Pedagogic din Bârlad. Numai cã, în vacantã, am fost luatã de un antrenor, Viorel Talapan, la Snagov, la Baza Sportivã Dinamo Ghermãnesti. În aceeasi varã, dupã numai douã luni de antrenament, am si avut prima competitie. Mi-a plãcut foarte mult acest sport, am îndrãgit canotajul aproape instataneu dupã ce am avut vâsla în mânã. Am venit la liceu la Bârlad în septembrie si în prima sãptãmânã de scoalã mi-am luat transferul la Liceul Sportiv de la Snagov”, îsi aminteste Iuliana. A povestit zâmbind faptul cã, în 2010 nu stia aproape nimic despre sportul de performantã, însã, când a cîstigat prima medalie si i-a cântat imnul pentru prima datã, a stiu cã acesta este drumul ei în viatã. Dupã doi ani, în 2012 a ajuns în lotul national, iar acum se aflã în lotul olimpic si sperã cã la Jocurile Olimpice din acest an, sã cucereascã o medalie olimpicã. Dar pânã când va ajunge la JO de la Tokyo, în august, Iuliana se antreneazã intens pentru Campionatul European de seniori, care va avea loc pe 5 iunie în Polonia!
„Medaliile sunt mândria mamei care le-a pus pe toti peretii camerei mele”
„Acasã cred cã am adunat peste 60 de medalii. Mama le-a pus pe peretii camerei mele, pe rafturi si este tare mândrã de reusitele mele. Am fost campioanã balcanicã de junioare la dublu rame, iar în 2017, la Kruszwica (Polonia), am devenit campioanã europeanã de tineret, cu Mãdãlina Heghes, tot la dublu rame (W2-). Anul trecut, am devenit vicecampioanã europeanã de senioare la Glasgow (Scotia), cu barca de patru rame (W4-), alãturi de Roxana Parascanu (Pogana), Mãdãlina Heghes si Mãdãlina Casu (Pãdureni – Husi)”, spune Iuliana. Pentru toate aceste reusite ale sale, ea vrea sã multumeascã mai multor oameni: „Dacã stau bine sã mã gândesc, ar trebui sã multumesc multor persoane, care au contribuit , mai mult sau mai putin, la progresul meu. Le sunt foarte recunoscãtoare! În mod special îi multumesc familiei, care m-a sprijinit neconditionat, le multumesc tuturor antrenorilor si nu în ultimul rând, multumesc colegelor mele (Georgiana Roxana Parascanu, Mãdãlina Casu, Adriana Ailincãi). Medaliile obtinute, foarte multe la nationale, precum si la CE, CM si Balcaniade, au în spate sute de kilometri vâsliti pe apã, dar si multe ore de fortã în salã.”, povesteste Iuliana, având palmele bãtãtorite de atâta antrenament.
Marile pasiuni dupã canotaj: muzica si dansul!
Iuliana ne-a mai povestit cã a terminat Facultatea de Sport si în curând va da examen pentru a intra la Academia de Politie „A.I.Cuza” din Bucuresti. „Contactul cu sportul îl datorez domnului diriginte Luigi Grãdinaru, în prezent director al Scolii Gimnaziale din Vlahutã. El m-a adus la un concurs de atletism în Bârlad, în clasa a VIII-a, unde am realizat cã sportul este pasiunea mea. A urmat apoi contactul cu canotajul si pot spune cã sportul m-a ales pe mine, nu eu pe el!” a mai dezvãluit Iuliana Buhus. Vrea foarte mult sã fie politistã, din aceastã cauzã a ales sã urmeze Academia de Politie, pentru cã i-ar plãcea ca dupã retragerea din sport sã fie om al legii. Un mic secret tot are Iuliana! Cântã la mandolinã, la acordeon si a fãcut parte timp de opt ani (pe toatã durata scolii gimnaziale) din grupul „Doina Similei” condus de profesorul Jorj Dulgheru. „Muzica si dansul sunt a doua mea viatã, dupã sport”, a spus Iuliana.
„Mi-e tare dor de acasã, de pãrinti si de surioara mea„
EMOTII…”Ca orice sportiv de performantã, îmi doresc o medalie cât mai strãlucitoare la Jocurile Olimpice. Peste 10 sau 15 ani nu stiu dacã mã vãd fãcând tot sport, fiindcã o sã am o vârstã la care îmi doresc sã am deja o familie si nu am de gând sã le amestec. Familia mea de la Alexandru Vlahutã si aici includ si locuitorii comunei, e foarte încântatã si mândrã. Mereu când merg acasã sunt felicitatã si aud doar cuvinte de apreciere din partea tuturor. Îmi lipsesc foarte mult locurile unde am crescut, prietenii de acasã, dealurile si sãniusul, dar m-am obisnuit. Mã leagã foarte multe lucruri de Vlahutã, mi-e dor mereu de mama, cu care am o relatie deosebitã, de tata si sora mea!”, a spus Iuliana.
