Buzatu, pericol public: după 30 de ani în fruntea județului, ar putea influența angajații CJ, martori în dosar!

MOTIVE… Cu o nouă prelungire a mandatului de arestare preventivă, rămasă definitivă prin decizia Curții de Apel Iași, Dumitru Buzatu poate fi considerat un pericol public. Acest lucru este arătat și în motivarea magistraților Tribunalului Vaslui. În plus, aceștia vorbesc și despre faptul că funcția deținută de Buzatu timp de 30 de ani este în măsură să influențeze martorii din dosar, cei care au fost deja audiați sau cei care urmează să fie audiați. Mai mult, în fața judecătorilor, procurorii DNA arată că ancheta penală este departe de a fi finalizată , iar măsura privativă de libertate este singura de natură a permite buna desfășurare în continuare a procesului penal în vederea aflării adevărului. De asemenea, măsura arestului la domiciliu în ceea ce-l privește pe expertul Radu Judele este justă, din punctul de vedere al magistraților, ținând cont de faptul că notorietatea acestuia ar putea influența martorii sau buna desfășurare a anchetei penale. În plus, magistrații Tribunalului Vaslui răspund și acuzațiilor aduse de către apărătorii celor doi inculpați, privind faptul că măsurile privative de libertate ar fi, de fapt, excutarea anticipată a pedepsei. Tribunalul Vaslui răspunde acestor acuzații și spune că cei doi sunt privați de libertate de numai două luni, perioadă de timp ce poate fi considerată rezonabilă, față de acuzațiile ce li se aduc.

După eroarea făcută de un magistrat al Tribunalului Vaslui privind prelungirea mandatului de arestare preventivă a lui Dumitru Buzatu, un alt judecător ia taurul de coarne și arată motivele pentru care, chiar și la rejudecare, fostul președinte al CJ Vaslui este considerat, în continuare, pericol public. Astfel, noul judecător de drepturi și libertăți motivează decizia prin faptul că cererea DNA Iași este întemeiată și prin faptul că poziția pe care a avut-o Buzatu timp de 30 de ani în cadrul CJ Vaslui poate influența martorii audiați anterior sau pe cei care urmează să fie audiați, salariați ai instituției pe care acesta a condus-o. «Analizând propunerea de prelungire a măsurilor privative de libertate față de inculpați a DNA, Serviciul Teritorial Iași, în raport cu actele și lucrările dosarului de urmărire penală, dar și cu dispozițiile legale menționate, se apreciază că aceasta este întemeiată pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Măsura arestului preventiv este una proporțională cu gravitatea infracțiunii reținute în sarcina acestuia, o măsură privativă de libertate mai blândă, sau punerea sa în libertate, ar crea posibilitatea inculpatului ca, prin poziția pe care a deținut-o în cadrul instituțiilor statului de peste 3 decenii, să influențeze martorii audiați anterior, sau care urmează a fi audiați și care au calitatea de salariați și subordonați ai acestuia în cadrul instituției Consiliului Județean unde acesta avea calitatea de președinte. Lăsarea în libertate sau sub o altă măsură preventivă mai blândă a inculpaților ar constitui un motiv determinant pentru alți funcționari publici, cu funcții de răspundere sau pentru persoane care au calitatea de expert, de a putea trece la comiterea de infracțiuni de corupție, fără teama de a fi privați de libertate sau de a primi o măsură privativă de libertate foarte blândă. Referitor la caracterul în continuare necesar al arestării preventive, respectiv a măsurii arestului la domiciliu, în cauză se constată că, din perspectiva faptelor de care sunt acuzați ambii inculpați și a stadiului anchetei penale, aflată în plină desfășurare, măsurile preventive dispuse anterior sunt singurele de natură a permite buna desfășurare în continuare a procesului penal în vederea aflării adevărului, cu respectarea prezumției de nevinovăție a inculpaților”, se arată în motivarea judecătorilor vasluieni.

Reputația expertului Radu Judele, motiv pentru prelungirea arestului la domiciliu

Cel de-al doilea inculpat în dosar, expertul Radu Judele, este ceva mai norocos, dar acest lucru îi dă aripi acestuia și vine cu noi cereri în fața judecătorilor. Pus în arest la domiciliu, acesta a cerut o măsură și mai ușoară privativă de libertate. În plus, acesta a cerut voie judecătorilor să fie lăsat să ia legătura cu angajații săi, martori în dosar. Instanța a respins ambele cereri și spun că “o măsură privativă de libertate mai ușoară față de inculpatul JR, ca aceea a controlului judiciar sau punerea sa în libertate după numai două luni de privare de libertate ar putea crea posibilitatea acestui inculpat de a putea influența negativ persoanele implicate în această cauză în calitate de experți sau funcționari publici, față de care acesta avea un ascendent moral. Se cunoșteau de mult timp, lucru împreună la proiecte, iar prin cunoștințele sale de specialitate, era o persoană cu reputație bună, pe care ar putea-o folosi într-un scopș ilicit, pe fondul clemenței organelor judiciare referitoare la punerea sa în libertate sau sub măsura controlului judiciar”.

“Executare anticipată a pedepsei”, apărarea celor doi inculpați

În încercarea de a scăpa de măsurile privative de libertate, cei doi inculpați, prin apărătorii aleși, fac acuzații grave. Aceștia consideră că măsurile privative de libertate ar putea fi considerate, de fapt, executarea anticipată a pedepsei, făcând referire, poate, la prezumția de nevinovăție a celor doi. Judecătorii au analizat acuzațiile și spun că doar două luni de arest preventiv sau arest la domiciliu nu pot fi considerate executare anticipată a pedepsei. “La acest moment, raportat la gravitatea acuzațiilor aduse, constatăm că măsura preventivă nu a atins o durată la care poate fi considerată o executare anticipată a pedepsei, așa cum a încercat apărarea să arate, inculpații fiind arestați preventiv la data de 23.09.2023, respectiv, 24.09.2023, ceea ce relevă faptul că aceștia nu sunt privați de libertate decât de 2 luni. Inculpatul JR (Radu Judele – n.r.), în prezent, are măsura arestului la domiciliu, care a înlocuit măsura arestului preventiv, deci o măsură privativă de libertate mai blândă, neputându-se constata o depășire a termenului rezonabil de detenție provizorie”, se arată în motivarea instanței.