JUSTIȚIE OARBĂ… Cu noul termen primit de Dumitru Buzatu la Curtea de Apel, 18 octombrie 2024, se face aproape anul de când acesta a fost trimis în judecată de procurorii DNA și efectiv pe fondul dosarului de luare de mită nu s-a intrat. Acesta stă blocat la camera preliminară, iar Buzatu doarme liniștit la livadă, după ce a înhățat un portbagaj de bani, dând consultanță politică partidului său mult iubit. Așteaptă ca faptele să se prescrie și cu cât e mai puțin zgomot în Justiție, acesta își poate plasa liniștit un membru din familie pe liste la alegerile parlamentare. De fapt, în interiorul PSD Vaslui se duce o luptă crâncenă între oamenii lui Buzatu și ginerele denunțătorului din dosar, Edi Popica. Buzatu și-ar dori ca ginerele lui Savin să nu mai fie parlamentar și ori fosta soție, ori fiul său Tudorel să-i ia locul. Putem spune, având în vedere tergiversările din instanță, că acesta este și jocul. Dosarul stă la Curtea de Apel până trece momentul baterii în cuie al listelor. Altfel, aceștia ar fi trebuit să se pronunțe de mult. Fiindcă speța este simplă: a fost bună decizia judecătorilor de la Vaslui, care au scos probe importante din dosarul trimis de DNA spre judecată? Da sau nu! Dosarul stă la Iași din primăvară, iar decizia trebuia dată pe 13 iunie 2024. Și de atunci, tot se amână. Ba că judecătorul nu a avut timp să concluzioneze, ba că e bolnav, ba că a intrat în concediu medical prelungit, ba că se înlocuiește un judecător și normal că din nou acesta are nevoie de timp să studieze dosarul și tot așa. Între timp, Buzatu, scăpat din arest preventiv și din cel la domiciliu, își freacă mâinile. Timpul trece, faptele se prescriu, iar dosarul pe fond nu se judecă.
Unde s-a blocat mersul dosarului de corupție. De ce nu se judecă fondul?
Totul a plecat de la o chichiță invocată de avocați și aprobată de judecătoarea de la Tribunalul Vaslui, că înregistrările făcute de Savin și alți denunțători nu pot fi probe în dosar, că vezi Doamne, au fost făcute fără mandat special. Adică, avocații spun că pentru fiecare înregistrare făcută de martorii denunțători trebuia câte o autorizație de la judecător. Și vin în sprijinul acestei șmecherii cu o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din octombrie 2023, deși ancheta DNA era făcută înaintea acestei date, care schimbă modul de obținere a mandatelor de ascultare. Buzatu a fost arestat în septembrie 2023, deși prevedera nu era dată. Prin urmare, procurorii nu-s vizionari, să ghicească cum se schimbă legea și să acționeze anticipat. Procurorii în cazul lui Buzatu au avut mandat ca martorii să poarte tehnică de înregistrare, dar unul general, nu pentru fiecare acțiune în parte cum cere acum Înalta Curte de Casație și Justiție. “Actele procesuale referitoare la măsurile de supraveghere tehnică, precum și actele procedurale referitoare la punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică au respectat dispozițiile legale în vigoare la data emiterii, astfel că nu poate fi pusă în discuție nulitatea actelor procesuale și procedurale și nici aplicabilitatea dispozițiilor art. 102 alin. 3 Cod procedură penală referitoare la sancțiunea excluderii unor probe, în ipoteza unei succesiuni de legi sau a unor succesiuni de interpretări operând principiul tempus regit actum”, a susținut procurorul DNA la Curtea de Apel Iași. Deci, chichițe, prin care cine trebuie scapă. Fără aceste probe, dosarul ar suferi, dar nu are cum să-l facă scăpat pe Buzatu de acuzația de luare de mită, fiindcă vorbim de flagrant. Și aici avocații lui Buzatu au spus că flagrantul nu a fost făcut corect, dar această inepție a fost respinsă de judecătorea Cornelia Vezeteu de la Tribunal Vaslui, motiv pentru care avocații au făcut și ei apel la Iași, la Curte.
Inculpați din dosare de răsunet au scăpat de acuzații odată cu termenele de prescripție
EXEMPLE… Chiar dacă este devreme să ne pronunțăm asupra prescripțiilor faptelor de care este acuzat Dumitru Buzatu, istoria ne poate da dreptate, ținând cont de faptul că nu ar fi singurul dosar “greu” în care inculpații scapă de acuzații tocmai pentru că sistemul de justiție se arată impotent și nu reușește să dea sentințe definitive înainte de intervenirea termenelor de prescripție a faptelor. Ca exemplu, cel mai recent dosar este cel al polițiștilor de la Rutieră și oamenilor de afaceri prinși în încrengătura micii șpăgi gestionată de fostul comisar Iulian Munteanu. În acest dosar, disjuns ce-i drept, până acum știm cu exactitate faptul că, din 13 inculpați, condamnați în primă instanță, la final doar unul s-a ales cu închisoare cu suspendare. Un alt dosar care a făcut vâlvă la acea vreme este cel al vameșilor trimiși în judecată pentru luare de mită și constituire de grup infracțional organizat. La acea vreme, 22 de vameși au fost ridicați de procurorii anticorupție, audiați și trimiși în judecată. După 10 ani de termene de judectă în primă instanță sau apel, vameșii scapă de orice acuzații odată cu intervenirea termenelor de prescripție și se pot chiar întoarce la serviciu. Cel mai recent dosar este cel al edilului Tiberiu Coatu și, trimis în judecată, alături de oameni de afaceri hușeni, pentru fapte de corupție și care a ajuns deja la termenele de prescripție.
