STETAGEMÃ… Presedintele organizatiei PSD Vaslui, Dumitru Buzatu, va fi puntea de legãturã dintre partidul aflat la guvernare în România si partidele politice din Republica Moldova. Asta au decis liderii PSD de la Bucuresti, într-un an special pentru românii de pe cele douã maluri ale Prutului, Anul Centenarului. Astfel, Dragnea decide sã-l trimitã pe Buzatu în focul luptelor politice din Republica Moldova, având în vedere cã, în acest an, românii de cealaltã parte a Prutului sunt chemati la urne pentru a-si alege viitorii parlamentari.
Care este rolul lui Buzatu, în aceastã ecuatie politicã, având în vedere mandatul primit de la Dragnea? Greu de spus, pentru cã aceasta a avut în mai multe rânduri mandate din partea PSD pentru colaborarea cu celelalte partide de la Chisinãu, atât în cadrul alegerilor parlamentare din România, cât si la prezidentialele de acum patru ani. S-a speculat, acum patru ani, cã o parte din fondurile obtinute de firmele lui Sebastian Ghitã de la CJ Vaslui ar fi fost folosite de Buzatu în campania lui Victor Ponta din Basarabia. Dar, pânã acum nu s-a dovedit cã aceste zvonuri ar fi avut o bazã realã. Ce spune acum Dumitru Buzatu despre mandatul primit din partea PSD? “Noi avem în R. Moldova un numãr foarte mare de cetãteni români, dintre care unii sunt si membri PSD. Tocmai de aceea, avem în tara vecinã organizatia PSD Moldova, care activeazã în cadrul partidului nostru, a cãrei activitate trebuie coordonatã. Pentru aceste considerente, PSD a prevãzut un mandat special, un reprezentant al partidului nostru care sã tinã legãtura cu partidele politice din Republica Moldova”, explicã Buzatu mandatul primit de la partid, într-o perioadã politicã extrem de tensionatã la Chisinãu. Practic, presedintele PSD de la Vaslui ar trebui sã poarte discutii cu alte partide de la Chisinãu, în aceastã perioadã de alegeri parlamentare în tara vecinã, în numele PSD, inclusiv pentru formarea unor aliante parlamentare. Buzatu sustine cã PSD are o relatie strânsã cu Partidul Democrat din R. Moldova, având în vedere cã “acest partid este aliniat partidelor socialiste europene”. “Acest mandat special din partea PSD înseamnã implicarea în toate tipurile de alegeri la care vor participa cetãtenii români din R. Moldova”, mai spune liderul PSD de la Vaslui, care primeste, cel mai probabil, mandat si în perspectiva alegerilor europarlamentare si prezidentiale din România, anul viitor, cu “bãtaie” pe voturile românilor de la Chisinãu si din toatã Basarabia. Cât de mult îi va reusi lui Buzatu aceastã strategie “a la Dragnea”, rãmâne de vãzut.
Un deputat PSD cere ca municipiul Iasi sã fie centrul relatiilor cu Republica Moldova
În timp ce Buzatu se ocupã de problemele legate de anul centenar si relatia cu partidele din R. Moldova, cu mandat de la PSD, un parlamentar din judetul vecin cere ca municipiul Iasi sã se ocupe de aceste probleme. Deputatul PSD Iasi, Silviu Macovei, cere într-o declaratie politicã ca Iasul sã devinã centrul administrativ, economic si cultural al gestionãrii relatiilor cu Republica Moldova. Deputatul PSD argumenteazã aceastã cerere prin aceea cã „tara noastrã a început practic la Iasi, în 1859, când s-a înfãptuit actul de unire al stat modern, România. Atunci Iasul era capitala administrativã, academicã si culturalã, un centru adevãrat al coagulãrii idealurilor românesti. Este suficient sã ne uitãm pe harta vremurilor de atunci ca sã întelegem cã Iasul era punctul în care convergeau energiile si aspiratiile românilor! Tot Iasul a fost capitala de rãzboi atunci când, în Primul Rãzboi Mondial, Casa regalã si guvernul si-au gãsit refugiu pentru a gestiona o tarã ocupatã de armate strãine. Efortul de a sustine trupele române, lupta cu tifosul, administrarea Statului, toate acestea le-a dus cu succes Iasul, oras aflat sub bombardament. România a început la Iasi, Unirea a început cu Basarabia!”. Silviu Macovei considerã cã, din moment ce Guvernul României si-a asumat relatiile cu Republica Moldova ca fiind obiectiv de tarã si prioritate nationalã, gestionarea schimburilor economice, supervizarea investitiilor, cooperarea culturalã si academicã ar trebui sã fie fãcute printr-o structurã functionalã la nivel de Iasi. „Acum, când vorbim despre apropierea fratilor de pe ambele maluri ale Prutului, de unire în context european si de reîntregire, consider cã Iasul trebuie sã fie din nou punctul de convergentã a împlinirii tuturor acestor dorinte. Iasul trebuie sã devinã centrul administrativ, cultural si economic care sã gestioneze toate aceste relatii cu Republica Moldova. De aceea, solicit în fata dumneavoastrã (a parlamentarilor români – n.a.) sã luãm cu totii în considerare investirea Iasului cu încrederea de a gestiona în anii care urmeazã complexitatea împlinirii idealurilor românilor de pe ambele maluri ale Prutului”.
