LIBER LA DEZASTRU Acum douã zile, Chevron a obtinut autorizatie de construire pentru amplasarea în judetul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de sist în România, dupã ce compania a primit toate avizele necesare de la autoritãtile statului pentru prospectarea solului în perimetrul de la Silistea. GISC Bârlad si Asociatia „România Fãrã Ei”, cei care se judecã cu APM Vaslui contestând acordurile de mediu date cãtre Chevron pe 18 iulie, au declarat cã se vor opune din rãsputeri ridicãrii acestei sonde, luând în calcul actiuni de protest serioase, lanturi umane si actiuni în justitie privind încãlcarea drepturilor omului si mai ales faptul cã se trece peste vointa oamenilor care s-au declarat total împotriva fracturãrii hidraulice. Se vor folosi peste 35 de tone de apã pe zi pentru forare, perimetrul pe care va fi ridicatã sonda unde Chevron va avea baza de lucru fiind de aproximativ 21 000 de mp. Specialistii spun cã în Vaslui vor avea loc, în cel mai scurt timp de la începerea forãrilor, adevãrate cutremure, situatia celor din Galati mutându-se clar în zona noastrã.
Consiliul Judetean (CJ) Vaslui a eliberat joi, 3 octombrie, prima autorizatie de construire pentru societatea Chevron în vederea executãrii de lucrãri de amenajare si foraj pentru sonda de explorare din perimetrul Silistea, comuna Pungesti. Documentul prin care compania petrolierã americanã poate începe amplasarea primei sonde de explorare a solului în vederea stabilirii potentialului de hidrocarburi în judetul Vaslui a fost obtinut în urma depunerii tuturor documentelor solicitate de CJ la eliberarea certificatului de urbanism în decembrie anul trecut, imediat dupã câstigarea alegerilor de cãtre USL. „Societatea solicitantã a îndeplinit toate conditiile impuse prin certificatul de urbanism, inclusiv avizul de la Agentia Nationalã pentru Resurse Energetice (ANRE), astfel încât nu putea sã nu primeascã autorizatia de construire. Nu exista niciun temei legal sã nu eliberãm acest document prin care se poate amplasa sonda de explorare”, a declarat directorul Directiei de Urbanism din cadrul CJ Vaslui, Marian Besliu. Conform documentelor depuse la dosar, valoarea lucrãrilor pentru amenajarea platformei si amplasarea sondei de explorare se ridicã la trei milioane de lei. Lucrãrile vor fi finalizate în termen de 120 de zile, din care douã luni sunt alocate amenajãrii platformei de forare si douã luni pentru foraj si prelevare de probe.
Fracturarea hidraulicã a ajuns la Pungesti Vaslui!
„Scopul proiectului propus este de forare a unei sonde de investigare si de prelevare a probelor litologice pentru determinarea caracteristicelor geologice si fizice ale straturilor traversate prin foraj în vederea evidentierii structurilor geologice potentiale purtãtoare de hidrocarburi, a posibilitãtilor de productie a eventualelor resurse descoperite. Informatiile obtinute în urma forajelor de explorare vor fi analizate pentru evaluarea potentialului economic rezultat, urmând a fi prezentate ANRE”, se aratã în documentul depus de Chevron la Consiliul Judetean Vaslui. Prima sondã de explorare va fi amplasatã în extravilanul comunei Pungesti, la 650 de metri de localitatea Silistea si 950 metri de satul Pungesti. Suprafata totalã pe care se va întinde platforma de extractie este de 20. 298 metri, iar forajul se va face la o adâncime de 3.000 de metri. Consumul total de apã folositã în procesul de foraj este de aproximativ 35 tone de apã pe zi, necesarul de apã fiind asigurat din surse externe si nu din pânza freaticã, în baza unui contract semnat cu o firmã autorizatã (se pare cã s-a încheiat contract cu Aquavas SA Vaslui). Apa va fi transportatã cu cisternele si depozitatã în rezervoare ce vor fi amplasate în incinta platformei betonate. „Pe suprafata aferentã instalatiei de foraj va fi montatã o geomembranã care va asigura impermeabilitatea solului”, sustin în documente reprezentantii firmei Chevron. Forajul de la Silistea se executã în baza contractului de concesionare încheiat între ANRM si Regal Petroleum PLC, aprobat prin hotãrârea de guvern HG 2.283/2004. Ulterior, prin Ordinul ANRM nr. 25/3 noiembrie 2011, s-a aprobat transferul integral din drepturile dobândite si obligatiile asumate prin acordul de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare petrolierã în perimetrul V-2 Bârlad cãtre SC Chevron România Exploration and Production SRL. Chevron România mai detine alte trei certificate de urbanism în judetul Vaslui pentru explorarea solului în vederea identificãrii eventualelor rezerve de gaze de sist, douã obtinute la sfârsitul anului trecut si începutul acestui an împreunã cu cel de la Silistea si unul în urmã cu douã luni. Pentru perimetrele de la Pãltinis (Bãcesti) si Popeni (Gãgesti), compania petrolierã detine acordul de mediu, iar pentru perimetrul Puiesti se aflã în procedura de evaluare a impactului asupra mediului în ceea ce priveste amplasarea sondelor de explorare.
Urmeazã Vasluiul dupã Galati la cutremure?
În timp ce autoritãtile vasluiene verificau documentatia specialistilor de la Chevron, alti specialisti, cei în cutremure de la Institutul National de Fizica Pãmântului (INFP), trecând în revistã posibilele cauze ale celor 78 de cutremure care frãmântã pãmântul în judetul Galati, explicau presei care este efectul exploatãrii gazelor de sist: „Exploatarea gazelor de sist genereazã cutremure. Am participat în vara aceasta la un simpozion la Viena, unde s-a explicat clar cã existã o legãturã între exploatarea gazelor de sist si intensificarea activitãtii seismice din zonele respective. Injectarea tonelor de apã sub presiune produce o fracturare a straturilor subsolului, care nu poate fi controlatã. De aceea, austriecii au iesit în stradã si nici n-au vrut sã audã de exploatarea gazelor de sist.” a declarat joi dna cercetãtor dr. Iren Adelina Moldovan, sefa Colectivului de Studii Teluricomagnetice si Bioseismice din cadrul INFP pentru o publicatie gãlãteanã. Chevron nu îsi va lua apa necesarã exploatãrilor din pânza freaticã a sãtenilor din Vaslui ci o va cumpãra de la un tert (Aquavas). Asa a prevãzut statul român prin contract, pentru a proteja interesele celor din judet. Dar fracturarea poate polua apa subteranã, apele de suprafatã, râurile, lacurile si izvoarele; cam tot ce este apã în zonã, inclusiv apa de bãut din fântâni. În SUA, fracturarea a poluat surse de apã potabilã în multe moduri, iar scurgerile si exploziile la sondã au dus la eliberarea de substante chimice în apele subterane si în cele de suprafatã din cauza unor deversãri, explozii si pierderii integritãtii puturilor. La ce îi ajutã pe vasluieni cã Chevronul nu îsi extrage apa din pânza lor freaticã, în schimb o infesteazã cu toxine, reziduuri etc? O localitate la 50 km de Pittsburgh, Grãdina zoologicã Woodland, a rãmas complet fãrã apã, la un an dupã începerea fracturãrii hidraulice în zonã. Ceea ce localnicii aveau la robinet, în râuri, în jur, din sol, din pânzã freaticã, era totul contaminat, iar localnicii aveau nevoie de cisterne cu apã, care erau donate de la bisericile din Pittsburgh. Mai aproape decât Pittsburgh însã e Galatiul, unde, dupã cutremure, apa din fântâni are gust de motorinã si petrol. Iar lângã ei sunt amplasate doar banale sonde de petrol.
Activistii antifracking nu cedeazã!
Dacã Grupul de Initiativã al Societãtii Civile din Bârlad nu a luat încã o pozitie oficialã referitor la eliberarea autorizatiei de constructie la Silistea-Pungesti a primei sonde de explorare (din cele 2800 câte intentioneazã sã ridice Chevron în judetul nostru), Asociatia „România Fãrã Ei”, prin presedintele ei dr. George Epurescu, a precizat cã au fost atacate în instantã acordurile de mediu obtinute de Chevron, iar autorizatia de constructie datã nu stã în picioare! „Acordarea autorizatiei de constructie nu ne surprinde desi se înscrie în sirul de decizii iresponsabile si grãbite ale autoritãtilor. Autorizatia de constructie nu stã însã în picioare decât dacã Acordul de mediu este mentinut. Am început deja demersurile atacãrii si invalidãrii acestui acord. Plângerile penale vor atinge toti functionarii implicati. Pe lângã lupta în instantã, este necesar ca oamenii din toatã tara sã fie constienti de urgenta problemei exploatãrii gazelor de sist. Cât mai multi trebuie sã îsi arate solidaritatea si sã vinã sã protesteze alãturi de comunitatea localã, în fata agresiunii companiei Chevron. Cutremurele recente din judetul Galati si teroarea în care trãiesc acei oameni, fie cã au fost provocate de exploatãrile din zonã sau nu, sunt fãrã îndoialã o mostrã a ce se poate întâmpla în toate comunitãtile în care resursele pãmântului vor fi rãscolite prin metode greu de controlat si în prezenta unor substante volatile periculoase, injectate la presiuni enorme, precum se intentioneazã în extravilanul comunei Pungesti, la mai putin de un kilometru de asezãrile umane. Victoria finalã va fi a oamenilor! Împreunã construim România Fãrã Ei!”, a declarat în exclusivitate pentru cotidianul nostru dr. George Epurescu.
