inanţele au recuperat doar 3% din datoriile pentru care au pus sechestru pe bunurile datornicilor u la executorii judecătoreşti numărul dosarelor s-a dublat, iar apartamentele se vînd şi la a zecea strigare u în urmă cu doi ani, un apartament în centru ajungea la 1,5 miliarde lei, chiar 1,8 miliarde lei vechi, acum este evaluat la numai un miliard lei vechi u BRD a scos săptămîna trecută la licitaţie şapte imobile din Vrancea u bunurile vîndute de Finanţe se valorifică foarte greu, chiar dacă preţurile sînt reduse pînă la jumătate
Apartamentele, casele, spaţiile comerciale sau alte bunuri vîndute de stat şi instituţiile de creditare îşi găsesc foarte greu alţi proprietari, deşi preţurile sînt de chilipir în comparaţie cu perioada anterioară crizei economice. Valorile de evaluare au scăzut, iar vînzările se fac chiar şi la o treime din preţul de pornire al licitaţiei. Statul a recuperat anul acesta abia 3% din datorii, în timp ce la executorii judecătoreşti şi bănci durează foarte mult pînă cînd se vinde ceva.
Criza economică i-a pus într-o situaţie dificilă nu doar pe datornici, ci şi pe creditori. Dacă primii nu şi-au mai putut plăti ratele din cauza diminuării veniturilor, cei din urmă îşi recuperează cu mare greutate banii deoarece bunurile executate silit sînt valorificate foarte greu. Instituţiile statului, băncile şi alte instituţii de creditare, dar şi executorii judecătoreşti găsesc cu greu clienţi pentru bunurile pe care le scot la vînzare. Pe de o parte, numărul de dosare de executare silită a crescut, chiar la dublu, pe de altă parte valorile recuperate au scăzut. Boom-ul imobiliar, dar şi al creditării dinainte de anul 2009 a dus la o supraevaluare a imobilelor cu care au fost garantate creditele. În unele cazuri s-au înregistrat chiar mai multe supraevaluări. Prima a fost creşterea foarte mare a preţului imobilelor fără o bază reală. La aceasta s-a adăugat o mărire artificială a preţului imobilelor la evaluările făcute de bănci pentru a acoperi valoarea împrumutului. De exemplu, dacă un apartament valora 50.000 de euro, iar creditul era de 60.000 de euro, atunci se mai ridica valoarea locuinţei cu 10.000 de euro. După începerea crizei economice şi scăderea pieţei imobiliare, instituţiile de creditare s-au trezit în situaţia că au în portofoliu bunuri care valorează mult mai puţin decît împrumuturile acordate. Din acest motiv, multe bănci recurg abia în ultima instanţă la executarea silită a datornicilor deoarece ştiu că sînt şanse mici să-şi recupereze banii.
Valoarea unui apartament a scăzut şi la jumătate
Executorul judecătoresc Corneliu Bercariu spune că valorificarea bunurilor durează mai mult timp decît înainte de criză, iar sumele recuperate sînt mai mici. “Au scăzut vînzările la licitaţii. Am apartamente pe care le scot şi de zece ori la licitaţie pînă reuşesc să le vînd. În acest an am vîndut 4 – 5 locuinţe, faţă de 10 – 15 cît vindeam în urmă cu doi ani. Atunci, un apartament în zona centrală putea ajunge la 1,5 miliarde lei, chiar 1,8 miliarde lei vechi, acum este evaluat la un miliard lei vechi”, a spus executorul judecătoresc. La executare ajung, de regulă, locuinţele şi terenurile, întrucît acestea se vînd mai repede decît bunurile mobile, care se depreciază mai repede. La prima licitaţie bunurile se vînd la preţul de evaluare, la a doua preţul scade cu 15% sau se pot vinde la cel mai mare preţ oferit, iar la a treia licitaţie vînzarea se face la preţul cel mai mare oferit de participanţi. “Majoritatea cumpără pentru ei şi profită de faptul că pot cumpăra la cel mai mare preţ oferit”, a spus Bercariu. Astfel, se poate ajunge ca un apartament de 100.000 lei să se vîndă la o treime din preţ. Condiţia este ca la licitaţie să participe cel puţin doi potenţiali cumpărători. Au fost cazuri în care cel interesat a venit el cu alt “concurent” pentru a putea fi sigur că va cîştiga.
Numărul dosarelor s-a dublat
Ca urmare a crizei economice, numărul dosarelor de executare aproape s-a dublat. Doar pe masa executorului Bercariu s-au adunat în acest an 3.000 de dosare. Rîndurile executaţilor silit s-au mărit în această perioadă prin apariţia unor noi categorii de debitori. Printre aceştia se numără cei care au achiziţionat marfă cu plata la 30 de zile, după care nu au mai plătit. Printre clienţii executorilor judecătoreşti se numără şi băncile, deşi au şi ele executori proprii. Unele instituţii de creditare aleg însă să apeleze la persoane din afara sistemului în cazul locuinţelor, pentru a nu exista suspiciuni asupra evaluărilor sau a licitaţiilor. Altele preferă să le vîndă singure, cum este cazul BRD, care a scos săptămîna trecută la licitaţie şapte imobile din Vrancea. Este vorba despre patru terenuri intravilane, cu curţi şi construcţii, precum şi trei apartamente. Cu excepţia unui apartament, toate bunurile se vînd la cel mai mare preţ oferit, semn că pînă acum nu şi-au găsit cumpărător. Un apartament din Focşani, cu o suprafaţă de 55,55 mp, situat pe bulevardul Unirii, cu finisaje superioare şi balcon închis, a fost evaluat la peste 101.000 de lei, aproximativ 25.000 euro. Foarte multe bănci îşi vînd creanţele neîncasate unor firme specializate în recuperări pentru a nu-şi încărca portofoliul cu datorii.
Statul nu a recuperat aproape nimic în acest an
Statul a recuperat anul acesta abia 3% din sumele pentru care a instituit sechestru asupra bunurilor datornicilor. Astfel, de la începutul anului şi pînă la data de 31 iulie, Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Vrancea a instituit sechestru asupra unor bunuri mobile şi imobile pentru creanţe în valoare de 10,94 milioane lei. Cu toate că valoarea bunurilor sechestrate a fost dublă, de 22,41 milioane lei, Finanţelor nu au reşit să recupereze decît 327.398 lei. Din această sumă, 85.627 lei au fost obţinuţi ca urmare a celor 48 de licitaţii organizate de DGFP. Restul bunurilor s-au valorificat prin înţelegerea părţilor, vînzarea în regim de consignaţie a bunurilor mobile sau vînzare directă. “Bunurile se valorifică foarte greu din cauza conjuncturii economice actuale, chiar dacă am redus preţurile cu 25% sau 50%. Înainte de criză, cînd scoteam ceva la vînzare se înghesuiau toţi să cumpere”, a declarat Ion Ghionea, directorul DGFP. Contribuabilii din judeţ datorează în total Finanţelor 54,03 milioane lei, din care aproape jumătate aparţine SC Drumuri şi Poduri SA, firma de construcţii aflată în subordinea Consiliului Judeţean. Societatea se află în procedură de administrare şi îşi vinde sigură bunurile, ceea ce înseamnă că statul nu va încasa nimic.
Cîştigul unui executor: 5 miliarde lei vechi
În pofida crizei economice, cîştigurilor executorilor judecătoreşti nu sînt deloc mici. Corneliu Bercariu a încasat anul trecut din comisioanele bunurilor executate silit 10 miliarde lei vechi, din care i-au mai rămas jumătate după plata tuturor obligaţiilor la stat. Executorul spune că onorariul său variază în funcţie client, fiind cazuri în care a perceput şi 1% din sumele obţinute. Acesta a cerut însă şi 10% cînd a fost vorba de firme.
Creşti calul în casă şi scapi de executare
Pe lîngă momentele nu prea plăcute cînd vinzi casa cuiva, în viaţa unui executor apar şi momente amuzante. În urmă cu cinci – şase ani Corneliu Bercariu a trebuit să recupereze o datorie de la o persoană din Năruja. “Avea o construcţie cu o cameră în care se afla un cal. Am luat calul în contul datoriei, dar nu am putut să-l scoatem afară. Uşa avea doar 50 de cm lăţime şi ar fi trebuit să dărîmăm peretele. Omul pusese calul înăuntru cînd era mînz şi nu l-a mai scos de acolo. Pînă la urmă creditorul a renunţat să ia calul”, a povestit executorul.
