CINE JURÃ STRÂMB… Dumitru Buzatu are mari probleme cu candidatura nevestei sale, Gabriela Cretu, la Colegiul Senat Bârlad. Buzatu a mintit cu nerusinare populatia Bârladului, în primãvarã, atunci când, într-o complicitate tãcutã cu Episcopia (în septembrie, Buzatu a plãtit 1 miliard de lei vechi Episcopiei drept ajutor financiar din partea CJ Vaslui!), a adus la Bârlad câteva sute de preoti si mii de enoriasi pentru a protesta împotriva Chevron si a exploatãrii gazelor de sist. Stiind cã are nevoie si de voturile bârlãdenilor, viitorul presedinte al Consiliului Judetean a tunat si a fulgerat împotriva Chevron, inclusiv cu jurãminte pe Sfânta Biblie. Nu la fel de virulent este acum, când tace când vine vorba ca firma americanã sã exploateze gazele de sist. Nici „loctiitorul” lui, deputatul Solomon, nu mai apare în public cu reactii pe acest subiect, ceea ce spune mult despre minciunile politicienilor din PSD. Reactia societãtii civile nu s-a lãsat asteptatã la ultima întâlnire Buzatu-specialisti în gaze naturale-societatea civilã din Bârlad, când presedintele CJ Vaslui a fost atacat în plin. „Ati avut nevoie de noi numai în campanie, domnule Buzatu? Ati uitat când ati jurat cu mâna pe Biblie cã nu veti permite exploatarea?”, a strigat Lulu Fânaru, una din membrele grupului de initiativã din Bârlad, iritatã de declaratiile lui Buzatu. Cu o astfel de reactie ostilã din partea bârlãdenilor, s-ar putea ca familia Buzatu sã sufere un mare esec la aceste alegeri.
„Oameni buni si buni cetãteni! Nu am gãsit o altã formulã de adresare, vãzând multimea celor care au venit aici. Trebuie sã vã spun cã si eu stiu tot atât de multe lucruri despre felul cum au fost concesionate perimetre, despre activitatea Chevron, adicã mai nimic. Am primit pe unul din reprezentantii acestei companii, la cererea lor, dar nu am reusit sã aflu mai nimic, ei mi-au spus cã vor face un prim pas. Eu le-am spus cã aici existã credinta înrãdãcinatã cã primul pas este legat de al doilea pas. Vreau sã credeti si sã vã îndreptati toatã energia de care dati dovadã în directia unei opozitii active împotriva exploatãrii gazelor de sist. Suntem aici pentru a spune întotdeauna: Nu acestei companii, nu acestei activitãti!”. Asa striga Dumitru Buzatu în primãvarã, când agita toatã populatia Bârladului împotriva Chevron. În septembrie, votat de bârlãdeni ca presedinte al CJ Vaslui, Buzatu avea alt discurs: „Am putea ajunge la concluzia cã o astfel de activitate si exploatare este dezirabilã, s-ar putea sã constatãm cã e un lucru bun pentru judetul Vaslui. Sunt unii care doresc sã se facã si activitãti industriale în acest judet, care a demarat mai mult investitii în agriculturã, în multe cazuri de subzistentã. Sunt convins cã sunt riscuri enorme cu exploatarea acestor gaze, dar pe planeta Pãmânt peste tot sunt riscuri enorme, dar noi trebuie sã le trãim. În discutiile pe care le-am avut cu compania Chevron le-am spus cã trebuie sã aibã o discutie fatã în fatã cu societatea civilã. Trebuie ca lucrurile sã decurgã într-o manierã constructivã, nu trebuie sã demonstrãm lipsã de receptivitate. Existã fricã, s-a instalat în mintea oamenilor, dar trebuie sã purtati dialogul în limite rezonabile.”, a spus Buzatu, la ultima întâlnire cu reprezentantii societãtii civile de la Bârlad.
Miticã, nu uita: Bârladul nu te mai vrea!
Lulu Fânaru, unul dintre initiatorii grupului de la Bârlad, îl pune la punct pe Buzatu. „Nu vreau sã intru prea mult în polemicã cu politicienii. De la început n-am avut încredere în ei. Vreau sã stie toatã lumea cã nu suntem un ONG, ci un grup de initiativã. Toate actiunile au fost realizate de noi fãrã sprijinul domnului Buzatu, care ne-a ironizat în câteva rânduri si a avut grijã sã facã tot posibilul sã nu iasã lumea în stradã. Cu exceptia domnului primar, ing. Constantin Constantinescu, nimeni nu ne-a ajutat. Asa cum v-am spus, eu n-am avut încredere în politicieni, ci doar în bisericã. Si s-a vãzut ce impact a avut atitudinea protopopului Vasile Lãiu în rândul bârlãdenilor. Domnul Buzatu ne-a spus chiar cã noi nu reprezentãm vointa oamenilor. Dar miile de bârlãdeni care au iesit în stradã ce reprezintã? Datorãm tot ce am fãcut domnului primar si nu domnului Buzatu.”, sustine doamna Fânaru. Si generalul Neculai Rotaru este acuzator la adresa presedintelui CJ Vaslui. „Ce am avut de spus i-am spus domnului Buzatu. As vrea doar sã-l întreb, dacã ne întâlnim, care sunt concluziile pe care le-a tras dupã ce s-a întâlnit cu reprezentantii Chevron de cel putin zece ori. Indiferent de atitudinea dumnealui, noi o sã-l invitãm în continuare la manifestãrile noastre pentru a ne spune care este cu adevãrat situatia actualã.”, a adãugat Rotaru. Voce criticã, o altã reprezentantã a societãtii civile din Bârlad atrage atentia cã vine si nota de platã a electoratului. „Factorul politic a demonstrat si de aceastã datã o anumitã labilitate. Dânsii si-au însusit toate actiunile noastre, dar nu au niciun merit. Aceastã situatie mã face sã cred cã noi nu mai avem niciun sprijin, din partea nimãnui. Asadar, nici din partea domnului Buzatu si nici din partea domnului Solomon, care nu a avut o replicã credibilã privind ceea ce s-a întâmplat la Vaslui, la ultimul seminar. Într-un interval foarte scurt pãrerile domnului Buzatu s-au schimbat, desi argumentele sale nu sunt stiintifice si în interesul populatiei.”, spune doamna Violeta Cozar.
Ce minciuni vor mai scorni politicienii din PSD?
Peste putin timp, politicienii vor intra în campanie electoralã; familia Buzatu, de asemenea, în conditiile în care Dumitru Buzatu vrea sã ia toate colegiile parlamentare pentru USL, inclusiv cel de la Senat Bârlad, unde candideazã sotia sa. Stie cã bârlãdenii nu uitã minciunile din campania electoralã de la Consiliul Judetean, când se dãdea mare activist anti-Chevron, fatã de situatia actualã, când USL-ul este la putere. De altfel, deputatul-trompetã Solomon a realizat si el pericolul pe care-l reprezintã acest subiect si nu mai spune nimic.
Iatã adevãrul care trebuie spus de politicieni!
În 2011, firma Prospectiuni SA a demarat prospectiuni pentru identificarea de noi zãcãminte de gaze naturale în zona Bârlad. Dacã se va dovedi cã existã astfel de zãcãminte, concernul Chevron ar urma sã aplice metoda fractionãrii hidraulice pentru a extrage acest caz. Însã, ce este acest procedeu? Pungile de gaze se formeazã sub unele depozite sedimentare, denumite „pungi-mamã”. Acest tip de gaz era considerat a fi neexploatabil, pânã prin anul 2000, din cauza faptului cã era prea difuz si rãspândit în straturi sedimentare cvasi-impermeabile. Dupã acest an, însã, a apãrut tehnica fracturãrii hidraulice pentru a recupera gazul de sist. Este vorba de un foraj vertical, care se executã la o adâncime de 2.600-3.000 metri, dupã care turbina de foraj e deviatã pentru a sãpa pe orizontalã în rocile care retin gazul, pânã la o distantã de aproximativ 8 kilometri. Procedeul de fracturare hidraulicã presupune injectarea unei mari cantitãti de apã cu nisip si reactivi, la mare presiune, pentru a lãrgi fisurile rocilor, dupã care se procedeazã la foraj si captarea gazului, care se elibereazã în mod natural. Concernul Chevron a câstigat licitatiile pentru astfel de forãri în România în judetele Bihor, Vaslui si Constanta, dupã ce a depus, în iulie 2010, oferte câstigãtoare pentru trei perimetre cu o suprafatã totalã de 2.700 de kilometri pãtrati. Conform unor surse, gazele naturale astfel obtinute ar putea acoperi cererea din regiune pentru aproape 80 de ani. Declansarea unei astfel de campanii de forare a gazelor de sist, mai spun specialistii, ar redesena harta energeticã a Europei, continent care depinde în mare mãsurã de Rusia, de unde se importã circa 25% din gazul consumat. În urma exploatãrii gazului de sist, SUA au devenit prima tarã din lume producãtoare de metan, în timp ce Rusia a trecut pe locul doi. Faptul în sine nu-i poate bucura deloc pe rusi, care vãd în prospectiunile din mai multe tãri o posibilã amenintare la adresa intereselor lor. La nivelul României, potrivit specialistilor, exploatarea acestor gaze ar putea reduce cu 10% importurile din Rusia, lucru de care Solomon, cel care atâtã spiritele în Bârlad, nu este strãin.
