După ce a fost prezent la parada organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României, Boc a participat la inaugurarea a 20 km din centura Capitalei, pe tronsonul Chitila- Voluntari. De aici, a plecat la Sibiu, unde a tăiat panglica pentru cei 17 km de centură ocolitoare, pe care a şi testat-o, cu paharul cu apă pe bordul unei maşini Dacia Duster.
Premierul Emil Boc a fost întâmpinat de floarea politicii PDL-iste din Sibiu, care a îndurat mai bine de jumătate de oră de vânt năpraznic. De la ministrul Economiei, sibianul Ion Ariton, şi până la magnatul Ilie Carabulea, cu toţii s-au înghesuit să aplaude momentul tăierii panglicii, în ciuda frigului amplificat de vânt. „Aici e vreme urâtă? Să vedeţi ce a fost la Bucureşti! Aici parcă e soare”, a glumit la coborârea din maşină premierul Boc.
Lucrare neterminată
Boc a inaugurat doar deschiderea traficului pe centura ocolitoare a Sibiului. Lucrările vor fi finalizate, însă, abia la finele primăverii 2011: mai sunt de montat parapeţi, panouri fonice, de finalizat iluminatul, taluzurile şi şanţurile.
„De astăzi sibienii scapă de coşmarul traficului greu şi toţi cei care vom trece prin Sibiu nu îi vom mai deranja pe sibieni”, a spus Boc înainte de a tăia panglica.
Valoarea totală a lucrărilor va fi de aproximativ 92 de milioane de euro, inclusiv TVA. Banii intră în ridicarea celor 17,2 km de autostradă, plus reabilitarea altor 3,6 km de drum judeţean ridicat la rang de drum naţional. Cei 3,6 km au fost incluşi in extremis în centura ocolitoare a Sibiului, după ce la finele lui 2007, a fost luată decizia ca traseul centurii să fie scurtat de la 23,5 km şi astfel să nu mai ocolească şi localitatea următoare, comuna Cristian.
Johannis nu a fost invitat
La fel ca la deschiderea şantierului sărbătorită de pesedişti, nici la inaugurarea traficului pe centură Klaus Johannis nu a fost invitat, ceea ce a ridicat iarăşi tensiunea în relaţiile dintre primarul FDGR şi democrat-liberalii sibieni.
„E binevenit şi domnul Johannis şi orice sibian. Eu cred că a fost invitat. Am anunţat public că vin de vreo două luni. Cred că un sibian nu are nevoie să fie invitat la el acasă. E culmea. Oricum, eu salut şi administraţia locală”, a replicat Boc. Contactat de EVZ, Johannis a refuzat să comenteze, deşi cu două săptămâni înainte anunţa că se aşteaptă să fie invitat.
Boc a şi parcurs cei 17,2 km la volanul unei Dacia Duster pe al cărei bord a aşezat un pahar cu apă. A condus prudent, nu a depăşit 80 de km pe oră, iar la final s-a declarat mulţumit. „Primul test a fost trecut la propriu şi sibienii să beneficieze de mai multă linişte”. Traficul greu a fost dirijat pe centura Sibiului imediat după plecarea lui Boc către Bucureşti.
Trei firme în opt ani
Centura ocolitoare a Sibiului este un proiect a cărui execuţie a fost licitată în 2002. Semnarea contractului de execuţie cu italienii de la Todini a avut loc pe 12 septembrie 2003, iar lucrările au început în primăvara lui 2004. Costurile prevăzute în contract erau de 52,576 de milioane de euro, din care 75% asigurate prin fondurile nerambursabile ISPA.
În septembrie 2006, lucrările au fost oprite în urma neînţelegerilor dintre constructorii italieni şi Compania de drumuri. În 2008, centura a fost scurtată şi împărţită în două secţiuni. Pe prima secţiune, în lungime de 14,8 km cu profil de autostradă, lucrările au fost atribuite consorţiului Max Boegl – Geiger, pentru peste 48,8 milioane de euro, fără TVA.
În primăvara acestui an au început să lucreze la secţiunea a doua, pentru 9,6 milioane de euro fără TVA, şi braşovenii de la Vectra Service. Într-un timp record, aceştia au terminat cei 2,4 km de autostradă şi au reabilitat şi cei 3,6 km de drum judeţean incluşi în centură. Lucrările au o garanţie de doi ani.
Nemulţumit de centura Capitalei
Lucrările la capetele de centură care asigură legătura cu autostrăzile A1 şi A2 continuă în 2011 şi 2012, inelul de circulaţie putând fi realizat prin parteneriat public-privat, a spus Boc. El a asigurat că inaugurarea tronsonului Chitila-Voluntari este doar un prim pas pentru finalizarea întregii centuri de nord a Capitalei şi a precizat că lucrările vor continua şi în următorii doi ani, astfel încât să fie asigurată legătura cu autostrăzile A1 (către Piteşti) şi A2 (spre Constanţa).
„Nu sunt mulţumit că centura nu este finalizată, putea fi realizată cu 10 ani în urmă, dar lucrările la capetele de centură vor continua în 2011 şi 2012, fiind de o prioritate majoră”, a spus Boc.
El a arătat totodată că inelul de circulaţie al centurii ar putea fi realizat în parteneriat public-privat, în regim de autostradă cu patru benzi.
Constructorul, ameninţat să termine lucrarea până la 1 Decembrie
Tronsonul de 20 de km redat miercuri circulaţiei a fost modernizat, lucrările vizând lărgirea şoselei de la două la patru benzi.
Proiectul nu a fost finalizat integral, pentru perioada următoare fiind programate lucrări de finisaj, cum ar fi montarea despărţitoarelor de sens, precum şi podul hobanat de la Otopeni.
Premierul a insistat din nou că actualul guvern a reuşit să finalizeze 116 kilometri de autostradă în 2009 şi 2010, alături de reabilitarea a 620 kilometri de drumuri naţionale.
„Celor care întreabă ce măsuri anticriză a luat guvernul, le răspund: investiţia publică în infrastructură este cea mai importantă măsură”, a adăugat Boc.
În urmă cu trei săptămâni, aflat în inspecţie pe şantierul centurii de nord a Capitalei, premierul Emil Boc i-a avertizat pe constructorii tronsonului Chitila-Voluntari că lucrările trebuie încheiate până la 1 decembrie şi că vor fi „sancţionaţi” de guvern dacă depăşesc acest termen.
În luna iulie, la o inspecţie pe Centura de nord a Capitalei, premierul afirma că lucrărilor vor fi finalizate până la sfârşitul anului şi că de la 1 iulie 2011 şoferii vor putea circula pe autostradă, de la Piteşti la Constanţa.
Centura de nord a Capitalei face legătura între DN1 Bucureşti-Ploieşti, Autostrada Bucureşti-Piteşti şi Autostrada Soarelui.
