BILANT La ultimul colegiu prefectural, ing. Claudiu Drãgut, a prezentat un bilant al agriculturii vasluiene în anul agricol 2011 – 2012. Din cauza secetei din toamna trecutã, care a afectat în special culturile de rapitã si grâu, dar si din aceastã varã, productia agricolã a judetului Vaslui este una dintre cele mai slabe din ultimii ani. Din fericire, datoritã ploilor cãzute în luna octombrie, culturile de toamnã înfiintate în acest an sunt rãsãrite uniform, existând premisele unor recolte bune anul viitor.
Conform situatiei prezentate de conducerea DAJ Vaslui în cadrul colegiului prefectural de sãptãmâna trecutã, anul agricol 2011 – 2012 a fost, ca si productie obtinutã, unul dintre cei mai slabi din ultimii ani, din cauza secetei care s-a perpetuat si în acest an, începând din luna iulie. Un alt motiv al productiilor scãzute îl reprezintã faptul cã, la nivelul judetului, cea mai mare parte a terenului agricol 88,9% din totalul de 357 mii ha, se aflã în folosinta persoanelor fizice, dintre care multi nu pot lucra pãmânturi la standarde sã permitã recolte mai bogate. Aceastã suprafatã agricolã este structuratã, la nivelul anului 2012, ca si categorii de folosintã în teren arabil – 290.914 ha, pãsuni si fânete – 95.522 ha;11401 ha vii, din care 11.147 ha pe rod, si 2.409 ha livezi, din care 1.921 ha pe rod. Ca si pondere a culturilor, 54%, 172.154 ha, din cele 290.914 ha teren arabil este reprezentatã de cerealele pentru boabe, urmatã de plante oleaginoase, 51.217 ha, 19% din suprafatã, plante pentru nutret 32.557 ha, legume 5.793 ha, cartofi 2.033 ha, leguminoase pentru boabe – 587 ha si alte culturi 1493 ha. Ca mod de organizare a activitãtii în judet, în sectorul privat, existã aproximativ 300 exploatatii agricole comerciale constituite sub diferite forme de organizare.
Secetã mare, productii mici
Principalele culturi înfiintate în anul agricol 2011-2012 au fost grâul, rapita, floarea-soarelui, porumbul si plantele pentru nutret, în rest, celelalte culturi fiind cultivate pe suprafete mici. „În judetul Vaslui, în anul agricol 2011-2012, influenta sinergicã a factorilor climatici poate fi apreciatã ca mai putin bunã si, chiar si în conditiile unei agrotehnici corespunzãtoare, seceta nu a permis ritmuri de vegetatie normale pentru culturile de toamnã în special, rapitã si grâu, unde s-au obtinut una din cele mai scãzute productii din ultimii ani. Acelasi lucru îl putem spune despre culturile de primãvarã, floarea-soarelui, porumb, etc, care, începând cu luna iunie, s-au confruntat cu fenomenul de secetã pedologicã excesivã. Aceastã situatie a determinat inclusiv o majorare fãrã precedent a preturilor la cereale în aceastã toamnã” a anuntat ing. Claudiu Drãgut, directorul DAJ Vaslui. Astfel în cazul grâului, de pe o suprafatã cultivatã, de 64.054 ha, productia totalã realizatã, la nivelul judetului Vaslui, a fost de 124.507 to, respectiv o productie medie de 1932 kg/ha. „Precizãm cã productia medie obtinutã prin exploatarea celor circa 50.000 ha reprezentând exploatatii organizate, inclusiv terenuri luate în arendã de cãtre societãtile comerciale, a fost de 2020 kg/ha, net superioarã productiei medii obtinute de persoanele fizice, care a fost de numai 970 kg/ha. Desi productia medie obtinutã la nivelul anului 2012 este aproape egalã de cea de la nivelul anului 2009, si la mai putin de jumãtate fatã de anul trecut, când s-au obtinut 4100 kg boabe/ha, productia totalã a fost foarte micã, urmare a secetei excesive înregistrate”, a adãugat directorul Drãgut. În cazul culturii de rapitã, care, în ultimii ani a luat amploare în judet, datoritã faptului cã au crescut comenzile din partea producãtorilor de ulei de rapitã, aceastã culturã a fost aproape complet calamitatã, din cauza secetei din toamna lui 2011. Suprafata planificatã pentru a fi semãnatã în acest an agricol a fost de 22.455 ha, din care s-au semãnat doar 10.456 ha. Dat fiind cã plantele nu au rãsãrit, din cauza lipsei umiditãtii din sol, în primãvarã au mai rãmas semãnate 777 ha, restul fiind reînsãmântate cu alte culturi de primãvarã. Productia totalã realizatã a fost de doar 1305 to, în medie doar 1679 kg/ha. Si productia de floarea-soarelui realizatã din acest an a avut mult de suferit din cauza secetei, de pe suprafata totalã cultivatã de 50.335 ha, realizându-se o productie de 60.615 to, cu o medie de 1.204 kg/ha, mult mai putin ca anul trecut, când productia medie a fost de 2050 kg/ha. În ceea ce priveste porumbul, s-a înregistrat cea mai slabã recoltã din ultimii 5 ani, de pe cele 101.231 ha înfiintate în 2012 obtinându-se doar 110.280 to, productia medie, de 1089 kg/ha, de aproape patru ori mai micã decât anul trecut, când s-au obtinut 4027 kg boabe/ha.
Noroc de subventii si ajutoare de minimis!
Pentru ajutorarea financiarã a fermierilor care au avut de suferit din cauza secetei, în aceastã toamnã s-a acordat un ajutor de minimis, destinat în general micilor producãtori, suma acordatã fiind de 100 lei/ha, pentru maxim 10 ha aflate în exploatatie. O calamitate, de altã naturã, s-a abãtut asupra legumicultorilor vasluieni, la începutul anului. Ninsorile abundente din luna februarie au produs daune importante asupra culturilor de legume si flori în spatii protejate, circa 18 ha de sere si solarii prãbusindu-se din cauza greutãtii zãpezii. Din cauza acestui fapt s-au acordat ajutoare de minimis pentru compensarea pierderilor pentru o suprafatã de 178.877 mp culturã protejatã, din care 92.576mp geam sere si 86.301 mp folie solarii, suma totalã acordatã la nivelul judetului fiind de 266.277 lei. În ceea ce priveste pomicultura, în judetul Vaslui, predominã mãrul, 757 ha livezi, urmatã de prun, 627 ha cires/visin, 608 ha. Productiile obtinute în anul 2012 sunt de 9.762 to fructe, din care semintoase, prune, cirese, caise, etc, 6.394 to, iar sâmburoase 3.368 to. „Considerãm cã actualmente devine tot mai necesar implementarea unor programe de reconversie în pomiculturã, întrucât majoritatea plantatiilor sunt în declin fiziologic, având o capacitate redusã de productie, cantitativ si calitativ, cu rezultate economice slabe si care nu fac fatã concurentei pe piata europeanã sau nationalã”, s-a exprimat directorul Drãgut.
