Bazarul rămâne închis după ce regulamentul pentru închirierea spațiilor a încins spiritele în CL Vaslui!

PE ALTĂ LIMBĂ… Bazarul Vaslui, una dintre cele mai importante investiții pe care primăria le-a făcut în ultimii ani, va rămâne în continuare închis, și nu din cauza Inspectoratului pentru Situații de Urgență care încă nu a emis autorizația de securitate la incendiu, ci din cauza regulamentului privind organizarea licitațiilor pentru închirierea spațiilor comerciale. Agenții comerciali care desfășoară activitatea în actualul bazar ar vrea ca acest regulament să-i avantajeze pentru că, spune ei, timp de 30 de ani și-au desfășurat activitatea în condiții foarte grele, iar acum, când se pregătește mutarea în noua casă, e firesc ca ei să aibă prioritate. Pentru a nu rămâne fără locuri de muncă din cauza celor care ar putea veni “din afară”, bazariștii au fost chemați, în urmă cu două săptămâni, la o dezbatere publică la primărie, unde au convenit împreună cu aparatul de specialitate al primarului să transforme și zona de tarabe destinată talciocului în spații comerciale, ca toată lumea să aibă unde își vinde marfa. Înțelegerea a fost adusă la cunoștința consilierilor locali de către liberalul Mitică Jora, în ședința legislativului de ieri. Social-democrații nu au fost de acord cu această propunere și s-au abținut de la vot, însă până la urmă proiectul a trecut. S-au făcut propuneri și la punctaj, în sensul că liberalul Valentin Dragomir ar fi vrut ca agenții comerciali care au domiciliul în Vaslui să primească mai multe puncte, pentru că bazarul a fost construit din taxele și impozitele vasluienilor. Bazariștii au strâmbat din nas la această propunere, pe care au considerat-o discriminatorie, astfel că nu s-a ajuns la niciun numitor comun. Prin urmare, inițiatorul și-a retras proiectul de hotărâre de pe ordinea de zi, urmând ca o comisie constituită la nivel de primărie să conceapă un alt regulament, mai avantajos pentru comercianți.

Discuțiile privind regulamentul de funcționare al noului bazar au pornit cu amendamentul depus de consilierul Mitică Jora, amendament conceput în urma dezbaterilor care au avut loc în urmă cu două săptămâni, la primărie, între comercianți și autorități. “Eu am să fac un amendament la acest regulament. Reamintesc colegilor că a fost în dezbatere publică atât regulamentul cât și proiectul pentru regulamentul privind licitațiile, taxele. În urma dezbaterii care a avut loc la primărie și la care au participat comercianții din bazar, am constatat că aceștia sunt interesați ca zona de talcioc, care nu există în bazarul actual, să nu mai fie prevăzută în regulamentul de față. Menționez că s-a agreat atunci ca în cazul în care vor fi comercianți care nu vor reuși să prindă un spațiu comercial, pentru că există și această perspectivă, să se creeze un cadru de expunere la zona de tarabe a unor produse, lucru care în momentul de față nu este permis. Cu acordul celor de la DAPTO se poate face o formă de tarabă uniformă, unde să existe posibilitatea de a expune mai multă marfă. Ba mai mult, s-a agreat atunci, ca în cazul în care vor fi solicitări de chioșcuri, acestea să fie amplasate în hala destinată tarabelor, zonă care are 600 mp. Amendamentul meu face referire la scoaterea de la articolul 4 a paragrafului “și a vânzării obiectelor personale de către persoane fizice (talcioc)”. Consilierul Jora a propus ca talciocul să fie mutat fie în piața din cartier, fie în zona târgului auto al viitorului bazar. Prin vocea consilierului Daniel Neacșu, tabăra social-democrată s-a opus acestei propuneri de transformare a talciocului în spații comerciale. “N-ar fi o problemă să modificăm forma inițială a bazarului, numai că știm cu toții că o construcție are la bază o autorizație de construire și un proiect. Acum spuneți să punem niște chioșcuri interioare într-un compartiment destinat talciocului. Această modificare va schimba fluxul pietonal, fluxul de aprovizionare. Știm cu toții că orice autorizație de construire are la bază niște avize obținute de la ISU, de la Apă, de la Gaz. Recepția bazarului nu este făcută. Când vor veni la recepție, toți acești furnizori vor verifica dacă s-au respectat avizele inițiale pe care ei le-au dat. Modificând structura, din start nu se mai respectă avizul dat inițial pentru respectiva construcție”, a declarat Neacșu. Supus la vot, amendamentul lui Mitică Jora nu a primit votul consilierilor PSD, însă până la urmă proiectul privind regulamentul bazarului a trecut.

Reprezentanta bazariștilor: “De 30 de ani ne zbatem într-o mizerie de nedescris”

La ședința de ieri a Consiliului Local Vaslui au fost prezenți mai mulți comercianți din bazar, care au ținut să-și spună of-urile. Aceștia s-au plâns că în momentul conceperii proiectului noului bazar, nimeni nu s-a consultat cu ei. Directorul DAPTO, Cristinel Nechita, a justificat zona de talcioc prin faptul că în ultimii ani a avut mai multe solicitări din partea vasluienilor, care vor să-și vândă vechiturile de prin casă și nu au unde. Bazariștii spun însă că zona alocată talciocului este prea mare pentru numărul de vasluieni care desfășoară o astfel de activitate comercială și au cerut ca toți cei care nu vor prinde loc în spațiile care vor fi scoase la licitație să fie repartizați la acele tarabe, pentru ca toată lumea să aibă unde să-și vândă marfa. Mioara Brașoveanu, reprezentanta bazariștilor în ședința de CL de ieri a plusat și mai mult, cerând ca fiecărui comerciant care nu câștigă licitația să-i fie atribuit un număr mai mare de tarabe, nu doar una, așa cum se specifică în regulament. “Proiectul bazarului nou a fost gândit pentru că în actualul bazar sunt condiții foarte proaste de lucru, iar zona respectivă arată prea urât. În timp ce dumneavostră vă certați între dumneavoastră, noi suferim pentru că e posibil ca jumătate dintre noi, poate mai bine de jumătate, să rămânem fără locuri de muncă pentru că am mai rămas o dată fără locuri de muncă, acum 30 de ani. De 30 de ani ne zbatem într-o mizerie de nedescris să ne câștigăm traiul, am adunat și noi un venit, care ăla practic este serviciul nostru, ni l-am cumpărat cu munca noastră, iar acum riscăm să rămânem fără locuri de muncă pentru ca să-și poată vinde cineva la talcioc guma de mestecat sau mai știu ce are el pe acasă. Ne-am chinuit atâta timp în actualul bazar, ne-am rugat atâția ani să ni se facă și nouă un bazar modern. Acum urmează să licităm pentru locuri. Nu ne este frică de licitație, ne este frică pentru că nu știm cu câți vom licita și, prin urmare, există o mare probabilitate să rămânem fără locuri de muncă. Este o zbatere foarte mare pentru acest talcioc, să aibă oamenii unde să vândă vechituri, în timp ce noi să rămânm fără locuri de muncă. Noi unde ne vom pune marfa? Poate o aducem în fața primăriei! Ce se întâmplă cu noi dacă nu luăm licitațiile? Asta ne interesează! Se poate face ceva să avem și unde să muncim? Aici, unde este toată elita Vasluiului, își știe cineva interesul? Suntem 85 în bazar, câte spații sunt și în noua construcție. Dacă 10 vor veni de afară, vor fi 10 dintre noi care vor rămâne fără loc de muncă. Majoritatea dintre noi avem o vârstă, unii suntem și bolnavi, nu ne mai angajează nimeni, nicăieri, și atunci ce vom face? De ce nu am fost și noi întrebați atunci când s-a conceput proiectul acestui nou bazar? Poate nouă ne trebuia doar o bucată de teren unde să ne putem contrui noi chioșcuri și atât! Măcar aveam garanția că nu vom rămâne pe drumuri” a atras atenția Mioara Brașoveanu.

“Pe cetățenii Vasluiului cine i-a întrebat despre necesitatea acestei investiții?”

Liderul grupului de consilieri USR, Cătălin Mîndru, a intervenit în discuție, precizând că pe cetățenii Vasluiului nu i-a întrebat nimeni atunci când s-a decis construirea noului bazar. “Voi prelua ultima întrebare a doamnei Brașoveanu, <<pe noi cine ne-a întrebat?>> Evident, doamna se referea la grupul comercianților din vechiul bazar. Eu am să reformulez această întrebare, avându-i în spate pe cetățenii municipiului Vaslui. Pe cetățenii acestui oraș cine i-a întrebat despre construcția acestui bazar? În mandatul trecut, USR nu se afla în Consiliul Local, iar eu, ca cetățean al acestui municipiu, nu-mi amintesc să fi fost o dezbatere despre necesitatea acestei investiții. Cine i-a întrebat pe cetățenii municipiului Vaslui dacă este nevoie de o astfel de investiție? Majoritatea PSD din acel Consiliu Local a decis că este nevoie de această investiție, iar actualul Consiliu Local s-a trezit cu acest obiectiv construit foarte greu, cu mult mai mulți bani alocați decât au fost prevăzuți în proiectul inițial.”

S-a încercat modificarea punctajului pentru a fi avantajați bazariștii

Deși în toate orașele din țară, licitația de atribuire a unui spațiu comercial are în vedere, în principal, criteriul financiar, fiind declarat câștigător cel care dă mai mulți bani pentru acel loc, la Vaslui s-a încercat o altă variantă, în care cei cu vechime în activitate să primească mai multe puncte. Inițial, în regulamentul privind procedura de organziare și desfășurare a licitațiilor, punctajul era alocat astfel: 40 de puncte pentru cel mai mare nivel al chiriei oferite, 30 de puncte pentru capacitatea economică-financiară, 25 de puncte pentru protecția mediului înconjurător și 5 puncte pentru condiții specifice impuse de natura bunului închiriat. Consilierul liberal Valentin Dragomir a venit cu o altă propunere de acordare a punctajului, care să țină cont, printre altele, și de domiciliul bazariștilor. “Trebuie să ținem cont că acest bazar este făcut cu fonduri ale UAT-ului, din taxele și impozitele vasluienilor. Nu e făcut nici cu fonduri europene, nici cu bani de la guvern. În al doilea rând, unul dintre obiectivele principale a fost mutarea celor din bazarul vechi în bazarul nou. Eu am venit cu niște propuneri, care pot fi modificate. Am solicitat, printre altele, introducerea unor criterii: 10 puncte pentru cei care au domiciliul în Vaslui pentru că bazarul e făcut cu banii din taxele și impozitele cetățenilor acestui oraș. Pentru cel mai mare nivel al chiriei oferite se acordă 40 de puncte, eu am venit cu propunerea de 30 de puncte. În ceea ce privește capacitatea economică financiară, se are în vedere două criterii care nu se referă la activitatea din trecut. Se prevede că cel care licitează să aibă bani pentru plata a două chirii în momentul licitării. Propunerea inițială este ca acestui comerciant să i se acorde 30 de puncte, eu am propus 20 de puncte. Protecția mediului înconjurător înseamnă să dai o declarație că vei respecta mediul, pentru care comerciantul ar fi trebuit să primească 25 de puncte, însă eu am propus 20 de puncte. Nu în ultimul rând, condițiile specifice în funcție de natura bunului închiriat. Aici se referă la relația dintre cei care vin la licitație și DAPTO. Eu am propus 15 puncte pentru cei care au o vechime mai mare de 5 ani în relația cu DAPTO. Dacă timp de cel puțin cinci ani ai avut contract cu DAPTO și l-ai respectat, de ce să iei numai cinci puncte, cum era prevăzut inițial? Dacă primul criteriu, cel privind domiciliul, discriminează pe cineva, cele 10 puncte pe care le-am propus le-aș introduce la condiții specifice și în loc de 15 puncte, să se acorde 25 de puncte” a solicitat Dragomir. Comercianții prezenți ieri la ședință nu au fost de acord cu criteriul privind domiciliul, pentru că mulți locuiesc în alte localități. Neajungându-se la un punct comun, inițiatorul a retras proiectul de hotărâre de pe ordinea de zi, urmând ca zilele viitoare o comisie întocmită la nivelul primăriei să lucreze la un regulament care să fie atât pe placul bazariștilor cât și al celorlalți comercianți, “din afară”.