SOMATIE O adresã a Ministerului Administratiei si Internelor a pus pe jar încã o datã conducerea comunelor Poienesti si Alexandru Vlahutã. Practic, prin respectivul act, primãria Alexandru Vlahutã este somatã sã predea cãtre Poienesti arhiva satului Floresti, respectiv registrele de stare civilã, registrul agricol, planul de parcelare, registrul unic de taxe si impozite sau cele cu beneficiarii de diverse ajutoare sociale, într-un cuvânt, tot ceea ce tine de locuitorii din respectivul sat. Primarul din Vlahutã nu are de gând sã dea curs somatiei, în timp ce Viorel Cãrare, parlamentarul care-i reprezintã pe cei din Floresti, va încerca sã medieze conflictul. Interesant este cã, la alegeri, cetãtenii din Floresti vor vota nu la Poienesti, de care apartin, ci la Vlahutã, unde sunt înregistrati.
Pentru Constantin Stanciu, primarul comunei Poienesti, adresa trimisã de minister este o veste foarte bunã. “Ni se recunoaste astfel oficial faptul cã Florestii tin de comuna noastrã, asa cum s-a hotãrât în 1988. De ani de zile ne certãm cu cei din comuna vecinã, care nu vor sã recunoascã realitatea, am avut si mai multe procese, s-a organizat, în 2005, si un referendum, toate ne-au dat nouã dreptate. Am primit adresã de la Prefecturã sã mergem sã preluãm arhiva, o vom face de îndatã ce starea drumurilor o va permite”, era bucuros primarul Stanciu. În schimb, Dãnut Cojocaru, edilul din Vlahutã, nici nu vrea sã audã: “Eu nu recunosc decât o singurã hotãrâre judecãtoreascã, cea prin care am fost investit primar al acestei comune si, pentru cã printre cei care m-au votat sunt si oamenii din Floresti, trebuie sã le apãr interesele. Este vointa unei întregi comunitãti, care au toate actele, inclusiv cele de identitate sau de proprietate înregistrate la noi, de a face parte din comuna Al. Vlahutã. Dacã oamenii de la Floresti ar vrea sã treacã la Poienesti, eu nu trec peste vointa lor, dar ei nu vor. Am primit adresa respectivã, dar nu voi preda niciun registru, nici mãcar o singurã hârtie. Mai înainte sã dea socotealã primarul de acolo pe ce-a cheltuit banii alocati pentru Floresti, pentru cã în sat nu a ajuns nimic, eu am reparat drumurile, scoala, tot, am dat si ajutoare sociale, si cele de lemne, ei nu s-au implicat cu nimic acolo. De la Prefecturã, nu au decât sã-mi trimitã o mie de adrese pe aceastã temã, nu le voi lua în seamã, eu nu le cer decât sã stabileascã data unui referendum în care sã fie consultati oamenii cu privire la ce doresc ei!”. Principalul motiv pentru care oamenii din Floresti nu vor sã apartinã de Poienesti o constituie distanta mare pânã în centrul comunei si drumul impracticabil, dar si faptul cã nu-i leagã aproape nimic de ceilalti membri ai comunei, pe când cu cei din Vlahutã au legãturi strânse, de sânge sau de prietenie. În plus, ei se considerã ca apartinând mai mult de zona Bârladului, decât de Vaslui, cum e cazul celor din Poienesti. Consultat, Viorel Cãrare, deputatul care-i reprezintã pe cetãtenii din Floresti, a declarat: “Nu stiu cum de-a venit acea adresã la primãrie, dar mã voi interesa. Voi încerca încã o mediere, voi veni în zonã cu prefectul, subprefectul si presedintele Consiliului Judetean si vom încerca rezolvarea amiabilã a situatiei. Se face o discrepantã destul de mare între împãrtirea teritorialã si vointa oamenilor, pentru cã 95% din populatia Florestiului vrea sã apartinã de Al. Vlahutã. Mã voi implica, mã gândesc la tot judetul, dar este greu atâta vreme cât hotãrârea este luatã si nu s-a reusit modificarea, în 2010, a legii actuale a referendumului, care, în opinia mea, este imperfectã. O asemenea consultare ar trebui organizatã obligatoriu, pentru cã nu poti obliga oamenii dintr-un sat sã facã parte, împotriva vointei lor, dintr-o comunã”.
Floresti, singurul sat din România care apartine de douã comune
În urma reîmpãrtirii administrativ-teritoriale din 1988, satul Floresti a fost trecut la comuna Poienesti. Edilii din Al. Vlahutã nu au mai recunoscut, dupã Revolutie, respectiva hotãrâre, astfel cã locuitorii din Floresti au rãmas, cel putin din punct de vedere al actelor, tot ca înainte, si toate actele noi, de identitate, titluri de proprietate, certificate de nastere, adeverinte, le cer si le obtin de la primãria Al. Vlahutã. Miza rãzboiului pentru satul Floresti o constituie atât cei circa 750 de locuitori si 280 de gospodãrii, dar si cele 20000 ha de teren agricol, dintre care 50 ha intravilan. Practic, dacã Florestii ar trece oficial la comuna Vlahutã, ambele comune ar avea numãr aproape egal de locuitori, circa 2300! Asa, cel putin statistic, Vlahutã are, fãrã Floresti, 1562, iar Poienesti, 3221, cu tot cu satul respectiv. Mai mult decât atât, la alegerile parlamentare, comuna Poinesti a fost împãrtitã în douã colegii diferite, Poienesti în colegiul 2, rural Vaslui, iar Floresti în colegiu 5, rural Bârlad. Chiar si la alegerile locale, locuitorii din Floresti au votat pentru comuna Al. Vlahutã, motivul fiind cã, în ciuda împãrtirii administrativ-teritoriale, alegãtorii voteazã în functie de adresa de pe buletin, respectiv, în acest caz… comuna Vlahutã! Au fost probleme si la recensãmânt, când recenzorii veniti de la Poienesti nu au fost primiti de locuitorii din Floresti. Abia dupã ce a intervenit prefectul judetului si a cedat primarul Stanciu, s-a putut face recensãmântul, cu personal de la Vlahutã!Toate demersurile fãcute de primarul Cojocaru, atât la Tribunalul Vaslui sau Curtea de apel Iasi, cât si la Avocatul Poporului, au fost respinse, rãspunsurile primite fãcând referire la Legea 2/1968, conform cãreia orice modificare administrativ-teritorialã se face doar prin referendum. “Ce folos cã am organizat un referendum în 2005, dacã cei din Poienesti nu s-au prezentat la vot, si nu s-au validat rezultatele, neavând participare de minim 50% plus unul din totalul votantilor !?! De doi ani cerem organizarea unui alt referendum, dar nu am primit niciun rãspuns pânã acum”, se plângea primarul Dãnut Cojocaru.
