Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat azi, la Bucureşti, că salută semnarea tratatului de graniţă România-Moldova. Oficialii de la Bucureşti şi Chişinău nu anunţaseră până acum data exactă a semnării documentului.
Ministerul de Externe a confirmat abia după anunţul şefului Comisiei că documentul va fi semnat în seara aceasta, de premierul moldovean Vlad Filat şi de ministrul român de externe, Teodor Baconschi.
“Salut semnarea tratatului de graniţă România-Moldova”, a declarat Barroso în deschiderea summitului Dunării de la Bucureşti. “Ştiu că există iniţiative asemănătoare în Balcani”, a adăugat şeful Comisiei. Barroso a oferit o informaţie inedită. Nici Bucureştiul, nici Chişinăul nu anunţaseră, până azi-dimineaţă, o dată pentru semnarea documentului.
În urmă cu câteva săptămâni, preşedintele Traian Băsescu anticipase totuşi acest pas. “Nu exclud posibilitatea să încercăm să luăm comuniştilor (de la Chi;inău, n.r.) argumentul că România vrea să acapareze Republica Moldova şi să semnăm un acord de reglementare a traficului peste frontiera de stat între România şi Republica Moldova”, a explicat Traian Băsescu, la mijlocul lui octombrie, la o emisiune la ProTV.
Încheierea unui acord privind frontiera a fost o solicitare majoră a fostei guvernări comuniste de la Chişinău în relaţia cu România. În ianuarie 2010, în timpul unei vizite la Chişinău, unde s-a întâlnit cu reprezentanţii Alianţei pentru Integrare Europeană, coaliţia aflată la guvernare în Republica Moldova, preşedintele Băsescu a avertizat că România nu va semna niciodată un tratat care să redefinească frontiera dintre România şi Republica Moldova, dar că recunoaşte necesitatea semnării unui tratat care să vizeze regimul frontierei existente.
Interesul Germaniei
Nu numai preşedintele Comisiei Europene este interesat de semnarea tratatului de frontieră România-Republica Moldova. Despre acest lucru a vorbit şi cancelarul german Angela Merkel, în octombrie, în timpul vizitei la Bucureşti.
„Obiectivul nostru este să rezolvăm conflictul dintre Moldova şi Transnistria. Cred că România poate juca aici un rol important. Ştiu că se fac eforturi pentru semnarea unui tratat de frontieră de către România şi Moldova, cred că aceasta e direcţia în care trebuie să continuăm”, a spus Merkel pe 12 octombrie.
În aceeaşi zi, Ministerul român de Externe (MAE) a precizat pentru „Evenimentul zilei”că negocierile la nivel de experţi cu privire la încheierea unui tratat privind cooperarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră între România şi Republica Moldova „sunt în curs de desfăşurare”.
„Textul acestui document a fost convenit în cea mai mare parte; sperăm că în perioada următoare va fi posibilă definitivarea ultimelor elemente rămase în discuţie, astfel încât tratatul să poată fi semnat cât mai curând posibil”, preciza MAE.
„Nu este vorba despre un «tratat de frontieră», întrucât documentul nu stabileşte frontiera, ci este un instrument tehnic, ce conţine dispoziţii referitoare la probleme precum marcarea şi întreţinerea frontierei sau modul de folosire a apelor de frontieră”, a spus însă MAE.
Context electoral
Lipsa unui acord bilateral România-Republica Moldova privind frontiera a tensionat în trecut relaţiile celor două state. Oazu Nantoi, membru al Partidului Democrat din Moldova (PDM), aprecia că „lipsa unor documente semnate între Republica Moldova şi România este exploatată în scopuri electorale de Partidul Comuniştilor, care insistă că lipsa tratatului de bază şi lipsa unui acord cu privire la frontieră vorbeşte despre nişte intenţii expansioniste din partea României”.
„Este mai mult vorba de simbolism”, a declarat Nantoi pentru „Evenimentul zilei”, într-o discuţie purtată la sfârşitul lunii octombrie. „Nantoi, membru al partidului condus de Marian Lupu (fostul comunist, în prezent unul dintre liderii AIE n.r.), crede că „semnarea documentului nu va anihila românofobia unor politicieni şi a unui segment din societatea moldovenească, dar oricum, o să-i lipsească de argumente pe aceştia în campania electorală”.
Semnarea tratatului vine cu trei sptămâni înainte de alegerile anticipate legislative din Republica Moldova. Bucureştiul a anunţat în mai multe rânduri că, pentru acest scrutin, susţine în mod deschis AIE, coaliţia aflată la guvernare la Chişinău.
O nouă strategie pentru vechile proiecte ale României la Dunăre
Un semnal politic important pentru susţinerea strategiei va fi dat astăzi la Bucureşti de Summitul Dunării, care reuneşte 22 de delegaţii din 14 state din bazinul fluviului şi reprezentanţi ai CE, în frunte cu şeful executivului UE, Jose Manuel Barroso. La Palatul Parlamentului, locul unde are loc summitul, sunt aşteptaţi patru premieri – cel al Ungariei, al Bulgariei, al Croaţiei şi al Republicii Moldova.
Construirea canalului Bucureşti-Dunăre şi reabilitarea porturilor din ţara noastră sunt două dintre proiectele pe care autorităţile române speră să le pună în aplicare cu bani europeni, în contextul Strategiei Dunării, iniţiativă româno-austriacă ce va fi lansată în decembrie de Comisia Europeană (CE) şi adoptată anul viitor de liderii statelor membre.
evz.ro
