Bârladul și Hușiul au picat “testul transparenței”. Vasluiul, notă de trecere

NOTE… Bârladul și Hușiul au luat cele mai mici note la “testul transparenței”. Primăriile celor două orașe au primit două, respectiv patru puncte din 10 posibile în ceea ce privește nivelul de transparență în aprobarea bugetului local, potrivit unei analize realizate de Funky Citizens. Vasluiul a luat 6 puncte, alături de alte 17 orașe, printre care și Oradea, Tulcea, Arad, Ploiești, Craiova și Adjud.Studiul a cuprins 109 municipalități din țară, iar o notă de trecere putea fi luată ușor, respectând cerințele minime legale. Doar Municipiul Timișoara a reușit să obțină 8/10, iar 15 municipii au obținut un scor de 7 din cele 10 puncte posibile pentru un buget deschis, niciunul dintre acestea având un scor maxim.Modul de punctare în studiu a vizat șase criterii: termenul de publicare, un anunț de dezbatere pe site, un bonus pentru un termen mai lung de dezbatere, publicarea în format deschis a bugetului, organizarea unui eveniment de dezbatere și adoptarea în termen a bugetului.

Analiza celor de la Funky Citizens s-a uitat la procesul de elaborare și aprobare a bugetelor locale din 109 municipii din România (incluzând aici și cele șase sectoare ale Capitalei), urmărind în ce măsură acestea respectă criteriile din legislația privind finanțele publice locale legate de transparența acestui proces. De asemenea, analiza a urmărit în ce măsură municipiile din România au reușit să facă pasul către standarde moderne internaționale din finanțele publice, respectiv să adopte măsuri care să le facă bugetele deschise (formatul de publicare, bugetele pentru cetățeni sau dezbaterile publice organizate). “Monitorizarea bugetelor arată că, deși legea finanțelor publice locale este în vigoare din 2006, elementele de bază nu sunt încă respectate în mult prea multe municipii: deși este obligatorie publicarea proiectului de buget și anunțul privind dezbaterea publică a acestuia timp de 15 zile, există 47 de municipii pentru care nu am găsit nicio informație de acest gen pe website. De asemenea, deși exista obligația adoptării bugetelor locale în termen de 45 de zile de la data publicării bugetului de stat în Monitorul Oficial, până la 10 mai 2021 (data la care am finalizat monitorizarea), existau 19 bugete adoptate cu depășirea termenului legal sau chiar neadoptate. Analiza își propune să evalueze cum arată procesul bugetar în municipiile din România când vine vorba de transparență și oportunități de participare pentru cetățeni, dar și în termeni de timp disponibil pentru consiliile locale astfel încât să își exercite rolul de supervizare a procesului bugetar”, se arată în analiza Funcky Citizens.

“În majoritatea localităților din România, nu există un cadru coerent de dialog constant între cetățeni, ONG-uri și autorități locale”

Astfel, s-a ajuns la o primă încercare de indexare a bugetelor locale pe baza a șase criterii, cu un scor maxim posibil de 10 puncte – o „notă de trecere” se putea obține respectând minimele criterii legale: publicarea proiectului de buget în termen (2 puncte), anunțul de dezbatere publicat pe site (1 punct) și adoptarea bugetului în termenul legal (2 puncte).Vasluiul a primit 6 puncte, fiind distribuite astfel: 2-termen de publicare; 1-anunț dezbatere pe site; 1- eveniment dezbatere; 2 – termen de adoptare. Nu a luat niciun punct pentru criteriie referitoare la bonusul acordat pentru termen de dezbatere mai lung și nici pentru format deschis. Punctele Hușiului au fost acordate pentru termen de publicare (1 pct.), anunț dezbatere (1 pct.) și termen de adoptare (2 pct.). Cele două puncte ale Bârladului au fost primite pentru termenul de publicare (1) și termenul de adoptare (1). “Municipiile, orașele și comunele ar trebui să fie primul loc în care democrația este una deschisă către cetățean. Nivelul local este cel optim pentru o schimbare de paradigmă a implicării civice și politice a cetățenilor, cu rezultate rapide și de impact, care pot stimula cetățenii să repete inițiativa. Bugetele locale sunt printre cele mai importante ocazii cu care autoritățile administrației publice locale pot implica cetățenii și alți actori interesați în conversații de substanță despre prioritățile comunității lor. Cu toate acestea, în majoritatea localităților din România nu există un cadru coerent de dialog constant între cetățeni, ONG-uri și autorități locale. Interesul pentru o implicare continuă în decizia publică este mic, deși prezența la urne pentru alegeri locale este depășită doar de cea la alegerile prezidențiale. Nu există o cultură puternică a participării publice, spre deosebire de țările nordice, de pildă. Mai mult, legea care reglementează transparența decizională la nivelul administrației oferă un cadru minimal care de multe ori rămâne doar un deziderat pe hârtie”, se arată în analiza Funcky Citizens.