SUFOCATI Chiar dacã pânã la sãrbãtorile de iarnã mai este o lunã si jumãtate, cersetorii au invadat orasul Bârlad. Nelipsiti din piatã, la intrarea în magazine, la biserici sau prin cimitire, acestia au devenit o adevãratã pacoste pentru cetãteni. Dacã sunt tratati cu indiferentã recurg la înjurãturi si amenintãri, iar daca încerci sã le dai câtiva bãnuti îti smulg portofelul din mânã pentru a primi mai mult. Autoritãtile locale sunt depãsite de acest fenomen, cu toate eforturile depuse. Legea este prea blândã, iar amenzile nu sunt plãtite niciodatã. Câteva ore mai târziu ei revin pe stradã si o iau de la capãt.
Cã sunt minori sau adulti, multi dintre cersetori au devenit o obisnuintã în peisajul zilnic bârlãdean. Campaniile initiate de autoritãti pentru a stopa fenomenul cersetoriei au dat roade doar pentru o scurtã perioadã de timp. În loc sã disparã ei au devenit cu timpul tot mai agresivi si mai obraznici. Marea majoritatea a cetãtenilor a înteles cã mila nu face decât sã încurajeze cersetoria. Iar pentru cã nu au mai primit la fel de multi bani tupeul lor a crescut la maxim, ajungând chiar sã îti smulgã portofelul din mânã. În weekend, când strãzile sunt pline de oameni, numãrul cersetorilor creste considerabil, mai ales în zona Pietii „Sfântul Ilie”. Acestia nu zãbovesc mai mult de o orã într-un loc pentru a nu fi luati în colimator de politisti. „În perioada 15 octombrie – 15 noiembrie noi am organizat o serie de activitãti pentru prevenirea si combaterea parazitismului social. La Bârlad concluziile sunt destul de grave: au fost depistati cersind 9 copii ai strãzii si 4 persoane fãrã adãpost. Am aplicat 17 sanctiuni contraventionale, 3 minori au fost internati în centre si 4 încredintati familiei. În ceea ce priveste adultii putem spune cã ne luptãm cu morile de vânt. Noi îi luãm de pe stradã, îi amendãm si le dãm drumul. Când sunt întrebati dacã vor sã presteze muncã în folosul comunitãtii în loc de amendã preferã ultima variantã. Ei stiu cã amenzile nu le vor plãti niciodatã si nimeni nu-i va trage la rãspundere”, a declarat comisar sef Marinel Gâlcã, adjunctul comandantului Politiei Bârlad.
În cimitire si la biserici cersetoria este la ea acasã
Sã mergi la cimitir pentru a aprinde o lumânare la mormintele celor care au trecut în nefiintã e o mare apãsare. Si asta din cauza zecilor de cersetori care nu te slãbesc din priviri de când intri pe poartã si pânã pleci. Înmormântãrile reprezintã cel mai asteptat moment al zilei pentru ei. Se nãpustesc cu cãtel si purcel pe rudele defunctului ca sã primeascã bani si alimente de pomanã. Iar dacã unul dintre ei primeste mai mult, se iau la bãtaie si se înjurã ca la usa cortului, fãrã a tine cont de durerea familiei. Simplul gest de a bãga mâna în buzunar dã startul „atacului”. Sar ca lãcustele din toate pãrtile si nimeni nu scapã de ei chiar dacã le aratã portofelul gol. Sunt atât de sufocanti încât nu existã bârlãdean care sã nu întoarcã privirea atunci când îi vede. „Stau de dimineata pânã seara în cimitir si pleacã cu sacii de mâncare de la pomeni. Dacã te apropii de un mormânt sã aprinzi o lumânare te înconjoarã din toate pãrtile sã le dai bani de o pâine. Dacã nu le dai nu pleacã de lângã tine, orice le-ai spune. Nu poti sã stai câteva clipe în liniste acolo cã te sufocã. Dupã ce pleci de la mormânt se rãzbunã rupând florile sau dãrâmând crucile. Ce ar fi ca toti sã ne postãm în cimitir la cersit si sã nu mai muncim niciunul? „, ne-a declarat un bârlãdean nemultumit de prezenta acestora. De partea cealaltã, am întrebat o cersetoare dacã meritã sã stea în frig prin cimitir si dacã a încercat sã-si gãseascã un loc de muncã. „Pãi ce sã fac dacã n-am ce da la copii acasã sã mãnânce? Am 3 copii si îi car si pe ei cu mine pentru cã dacã îi las acasã se întâmplã altã ispravã. Unde sã gãsesc loc de muncã cã nu mã primeste nimeni… Aici mai îngrijesc câteva morminte si oamenii îmi dau bani”, a declarat aceasta. Politia localã se declarã de fiecare datã neputincioasã. Ei spun cã nu le pot interzice accesul într-un loc public, iar daca îi prind cersind îi dau afarã pe poartã si ei intrã iar sãrind gardul.
