GRAV În spitalul bârlãdean sunt internate opt cazuri grave, bolnavii fiind infectati cu un microb contagios si de obicei letal, Clostridium Difficile (CD). Infectia se manifestã prin febrã si diaree apoasã, boalã ce apare la persoane care au stat în spitale si au fãcut tratament excesiv cu antibiotic. Aceste opt cazuri sunt primele cazuri din judetul Vaslui, de bolnavi infectati cu bacteria letalã clostridium difficile. Aceasta a apãrut în România în 2011, fiind catalogatã ca boalã de import, iar anul trecut a provocat 8500 de îmbolnãviri, raportate la Ministerul Sãnãtãtii. Bolnavii din Spitalul de Urgente Bârlad sunt izolati si se aflã sub tratament la sectia de Boli Infectioase, starea lor fiind destul de dificilã. Primul caz de infectie cu Clostridium Difficile a apãrut acum douã luni la Bârlad, adus de un bolnav de 82 de ani operat la Iasi la un spital universitar. Existã suspiciuni cã si un cadru medical s-a contaminat, lucru care conduce spre ideea cã existã personal medico-sanitar ce nu respectã normele igienico-sanitare. Acesta din urmã este tinut în carantinã.
Opt pacienti internati la Spitalul de Urgente „Elena Beldiman” din Bârlad sunt infectati cu bacteria Clostridium Difficile, care le provoacã probleme mari de sãnãtate, pe lângã cele pe care le au deja si îi pot chiar ucide. Simptomele cele mai frecvente ale bolii sunt febra, pierderea apetitului, vãrsãturile, durerile abdominale si ileus paralitic (în forme severe). Specialistii spun cã aparitia si cresterea rezistentei microbului care infecteazã mii de români a fost favorizatã de utilizarea în exces a antibioticelor. Persoanele contaminate scad în greutate foarte mult chiar din primele zile ale aparitiei bolii. Apartinãtorii unuia dintre bolnavi a precizat cã acesta s-a externat din spital în Vinerea Mare dupã o sãptãmânã de tratament intensiv cu antibiotic. Patru zile mai târziu a revenit la spital în stare gravã si s-a stabilit cã s-a infectat cu Clostridium Difficile. Pacientul a slãbit 10 kilograme în câteva zile iar regimul pe care-l tine si tratamentul administrat nu par sã aibã vreun efect.
„Am luat toate mãsurile de izolare si dezinfectie”
„La noi sunt acum opt pacienti infectati cu aceastã bacterie. Cazurile sunt: douã comunitare, având diagnosticul pus de noi cu simptomele venite de acasã, douã sunt cazuri de recãdere, ceea ce înseamnã cã au avut initial o infectie tratatã fie în spitalul nostru, fie într-un alt spital universitar, care au primit tratament pentru infectie însã au avut recãdere, iar alte patru persoane sunt cazuri de infectie nosocomialã, adicã au contractat infectia cu Clostridium Difficile în serviciile din spitalul nostru. Sunt persoane cu vârste între 65 si 85 de ani, cu forme usoare de boalã, care prezintã febrã si diaree cu multe scaune apoase, pentru care s-au instituit o serie de mãsuri încã de înainte de Paste. Fenomenul a apãrut dupã data de 1 aprilie. Conform procedurii aceste persoane sunt izolate în saloane separate, pentru boala diareicã acutã, s-au instituit mãsuri în sensul protectiei personalului sanitar, conform normelor împotriva acestui virus, achizitionându-se un dezinfectant de nivel înalt specific pentru acest gen de agent patogen. Infectia a apãrut si în România din 2011, în toate spitalele, fiind importat, în sensul cã migrarea populatiei în alte tãri a dus la prezenta virusului Clostridium Difficile. Acest virus actioneazã predominant la persoanele vârstnice, cu imunodepresie cunoscutã sau nu, care au primit antibiotice în exces, colonul lor fiind supus unei agresiuni. Acest agent patogen poate sã existe pur si simplu, fiind un oportunist, neexistând simptome initiale, dar în anumite conditii, constând în antibioterapie, spitalizãri prelungite si interventii chirurgicale prelungite, poate sã dezvolte boala. Bolnavii care s-au infectat la noi, au fost internati initial în sectia medicalã, sectia de Chirurgie si sectia de Obstreticã. Cel de al patrulea a primit interventie chirurgicalã într-un spital universitar. Dezinfectantul de nivel înalt a fost folosit în toate sectiile cu risc, acolo de unde a provenit agentul Clostridium Difficile. Suntem în monitorizare zilnicã, permanentã si urmãrim epidemiologia cazurilor. Sperãm sã controlãm aceste probleme”, a spus medicul Gabriela Danis, directorul medical al spitalului bârlãdean.
Neglijentã?
Primul pacient a fost internat la spitalul din Bârlad pe 10 aprilie si la câteva zile au apãrut si urmãtoarele îmbolnãviri. Niciunul dintre pacienti nu a reusit sã scape de microb pânã acum, în ciuda tratamentului intensiv la care au fost supusi. Potrivit statisticilor internationale, 22% dintre cazuri se soldeazã cu deces. Cazurile au fost raportate la Directia de Sãnãtate Publicã (DSP) Vaslui sãptãmâna trecutã iar ieri, o echipã de control pentru infectiile nosocomiale s-a deplasat la spitalul din Bârlad pentru a constata dacã au fost luate toate mãsurile pentru anihilarea microbului. „Cazurile au fost raportate în urmã cu aproximativ douã sãptãmâni si DSP a emis o serie de recomandãri. Sunt primele cazuri de Clostridium difficile înregistrate în judet”, a declarat Mihaela Topliceanu, purtãtorul de cuvânt al DSP Vaslui.
Ce este Clostridium Difficile?
Bacteria Clostridium Difficile a fost descoperitã cu circa doi ani în urmã în spitalele românesti, deoarece pânã atunci nu existau teste de identificare a acesteia, si a devenit atât de rãspânditã încât medicii estimeazã cã, în fiecare an, peste 14.000 pacienti se infecteazã în spitale cu acest germen. Infectiile cu Clostridium Difficile provoacã probleme digestive grave, greu tratabile, care pun în pericol viata pacientilor. Potrivit specialistilor în microbiologie, decesul apare la peste 10 pacienti infectati dintr-o sutã. Bacteriile de tipul Clostridium – un bacil Gram pozitiv anaerob – pot determina infectii digestive, infectii ale structurilor tisulare profunde, infectii ale pielii si tesuturilor moi, dar si bacteriemie. Complicatiile care pot apãrea sunt megacolonul toxic, perforatia de colon si peritonita. Pentru a putea trata un pacient cu aceastã infectie, medicii chirurgi sunt nevoiti sã scoatã colonul. Legãtura dintre o infectie cu aceastã bacterie si internarea în spital este uneori greu de stabilit deoarece în multe cazuri primele simptome apar dupã douã, trei luni. Majoritatea pacientilor fac diaree dupã începerea tratamentului antibiotic. Totusi, la circa 25-40% simptomele apar si dupã 10 sãptãmâni de la încheierea terapiei. În general, cele mai frecvente simptome sunt: diaree usoarã sau moderatã, rar sanguinolentã, dureri abdominale, anorexie si febrã.
