Avocații lui Dumitru Buzatu au mers pe varianta înscenării, însă judecătorul de la Tribunalul Vaslui nu s-a lăsat convins. Iată motivarea acestuia!

ARGUMENTE… Președintelui Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu se apără de acuzațiile de luare de mită care i se aduc și, prin intermediul avocaților săi, dă vina pe o înscenare pusă la cale de adversarii săi politici. Site-ul Luju.ro a intrat în posesia încheierii din 23 septembrie 2023, din dosarul nr. 1886/89/2023, prin care judecătorul Cătălin Constantin Crăciun, de la Tribunalul Vaslui, a admis cererea DNA Iași și a dispus arestarea preventivă a lui Dumitru Buzatu, pentru o pretinsă luare de mită, caz instrumentat chiar de șefa DNA Iași, procuroarea Cristina Chiriac. Cu toate că a fost filmat în timp ce lua geanta cu bani de la omul de afaceri Emil Savin, și cu toate că acea geantă a fost găsită în portbagajul mașinii sale de către anchetatorii DNA, președintele Consiliului Județean a susținut în fața instanței că aci bani ar fi reprezentat, de fapt, un împrumut solicitat omului de afaceri. Dumitru Buzatu și-a făcut-o însă cu gura lui, pentru că în momentul când a fost întrebat ce reprezintă acei bani, el a răspuns, în primă fază, că sunt economiile sale. Abia apoi, după ce a trecut de șocul perchezițiilor, acesta a revenit asupra provenienței acelor bani și a spus că ar fi vorba despre un împrumut.

Potrivit sursei precizate mai sus, avocații președintelui CJ Vaslui și-au construit apărarea de la Tribunalul Vaslui pe ideea că lui Dumitru Buzatu i s-a înscenat totul. Iată ce au susținut aceștia în fața instanței. „O chestiune care rezulta clar, cert din ce a citit în acest referat nu există niciun moment în care, pe parcursul acestor luni, din februarie, de când s-a deschis dosarul și până în luna septembrie, dl. Buzatu să fi pretins, să fi solicitat vreo sumă de bani cu titlu de mită de la dl. Savin. Ceea ce nu s-a spus aici, a spus-o dl. Buzatu și în declarație și sigur a spus-o și dl. Savin. Cu siguranța anchetatorilor este că între dl. Buzatu și dl. Savin există o prietenie care durează de ani buni, că dl. Buzatu a fost de mai multe ori la acel loc, acea baltă de pescuit, că mergea acolo și discuta cu acest domn care era în relații de amiciție, de prietenie. Se vorbește în acuzația conturată de Ministerul Public despre faptul că dl. Buzatu, în repetate randuri, ar fi pretins în mod indirect 10% din valoarea sumelor ce trebuiau deblocate pentru plata lucrărilor efectuate de una din firmele controlata de dl. Savin pe acest traseu de drum strategic Bârlad Codăesti. Exista mai multe fracturi logice în ceea ce susține Ministerul Public și solicită să fie observate și de asemenea, exista ceea ce spunea, o evidentă lipsă de probe cu privire la acest act al pretinderii. S-a zis de o pretindere indirectă. Nu a găsit în acest referat care a fost această maniera indirectă. Se vorbește despre faptul că prin conduita pe care a adoptat-o dl. Buzatu ar fi lăsat să se înțeleagă domnului Savin că trebuie să dea o suma de bani pentru a-i fi deblocate niște sume de plăți. Contradicțiile care sunt la tot pasul în acest referat sunt în primul rând cu privire la atribuțiile pe care le are dl. Buzatu în legatură cu aceste sume de bani, cu aceste plăți; sunt părți întregi din referat în care se argumentează că dl. Buzatu a intervenit în mod ilicit pentru că n-avea niciun fel de atribuție în plăți, în deblocarea plăților, în blocarea plătilor. Sunt alte părți din referat în care li se spune că în mod deliberat a blocat timp de mai mulți ani aceste plăți, ca ulterior să se arate a fi interesat și să urgenteze efectuarea acestor plăți. De altfel, în însăși ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale se face referire la două articole din Codul administrativ care ar reprezenta atribuție de serviciu, a căror traficare, vânzare s-a realizat prin această infracțiune de luare de mită. În al 2-lea rând, să se observe ca toată aceasta poveste cu 10% cu 1.250.000 lei este stipulată într-un singur loc, este menționată de o singură persoana dl. Savin. Dl. Savin, cel care capătă din septembrie calitatea de colaborator cu identitatea reala al DNA și care, pe cale de consecință, a cărei declarație trebuie să fie privită, dacă nu sub un beneficiu de inventar, pentru că e colaborator și actionează ca o extensie al Ministerului Public, măcar din perspectiva art. 103 Cod procedura penala, care, în ceea ce priveste mijloacele de probă, spune că declarațiile colaboratorilor, a investigatorilor și a martorilor cu identitate protejata nu pot fi folosite de o manieră determinantă la stabilirea vinovației unei persoane. E adevarat că acel 103 se refera la momentul final, la momentul la care se judecă o cauză. Dar nimic nu impiedică judecătorul să observe că însăși legiuitorul a zis că trebuie privite cu circumscripție declarațiile date de un colaborator al organelor de urmărire penală pentru că acel colaborator a ales poziția nu neutră, ci poziția ales să fie de partea organului de urmărire penală și să actioneze în vederea strângerii de probe, că de fapt asta este rolul unui colaborator, unui colaborator cu identitate protejată sau reală. Prin urmare, a căutat cu disperare în acest referat împreuna cu colegii săi la această ora să vadă de unde a ieșit acest 10% pe care îl pretinde Ministerul Public în acuzații, respectiv suma de 1.250.000 lei care bate fix sau aproximativ cu 12 milioane cât era suma care a fost deblocată, plătita societății domnului Savin. Și singura referire la 10% se regăsește în declarația  domnului Savin, care are o declarație care este preluată și de Ministerul Public și în referat, la fila 35 se găsesc pasaje întregi și în care spune în declarația data organului de urmărire penala „știu, se știe”, la modul general, „că dl. Buzatu pretinde minim 10% din valoarea tuturor lucrărilor și știu asta” fără să menționeze un singur exemplu, fără ca Ministerul Public să facă vreo singură dovadă cu privire la o altă situație similară, în care dl. Buzatu ar fi pretins vreunui om de afaceri sau unei alte persoane care a interacționat cu Consiliul Județean să plătească această sumă de bani sau ar fi și primit aceasta suma de bani. În al 2-lea rand, suma aceea care a fost găsita în borsetă, spune dl. Buzat în declarația dată, e altceva decat domnia sa discutase cu dl. Savin; îl rugase să-i imprumute o suma de 125.000 RON. Nu a luat acea borseta în ideea că era 1.200.000, ci bănuia că e suma pe care o solicitase. De altfel, la un moment se regasește în referatul cu propunerea de arestare preventivă, apropo de inregistrarea ambientală realizată de dl. Savin cu echipamentul asupra sa, la momentul la care s-a mutat borseta respectivă din Lexus-ul domnului Savin în Duster-ul cu care venise dl. Buzatu, în care dl. Buzatu îi spune acestuia, citează din memorie: „sărut mâna, m-ai salvat, eram pe drojdie”. Lucrul asta, pentru un terț care află chestiunea asta referitor la o suma de bani nu înseamna a luare de mită, ci înseamnă mai degraba „mulțumesc că mi-ai dat această suma de bani, că aveam nevoie să-mi rezolvi treburile, ca împrumut”. Și atunci să se aiba în vedere că toata această suma de 1.250.000 lei este stabilită de catre dl. Savin, care i-a pus acolo cu concursul direct al DNA-ului, pentru că banii provin din fondurile Direcției Naționale Anticorupție. Nimeni din cei care au fost audiați, care au fost interceptați, pentru că se vorbește de interceptari, înregistrări audio-video ambientale timp de șase-șapte luni de zile, nu vorbește despre faptul că dl. Buzatu a pretins suma de un leu, 10-150 lei. Ori, în acest context, totul se bazează practic pe o serie de presupuneri, de supoziții pe care le face Ministerul Public, mergand de la „uite cum se exprima dl. Buzatu, uite cum s-a aratat delăsător în ceea ce privește situația acestei societăți în perioada 2021 – 2022, pentru ca în perioada anului 2023 să urgenteze și să se implice în mod activ în decontări. Dacă s-a implicat dl. Buzatu în finalizarea acestei povești cu societatea în cauza, era evident un lucru necesar pe care trebuia să-l facă orice președinte al Consiliului Județean, că era Vaslui, că era Suceava, că era Arad, în condițiile în care este un drum de interes național a cărui terminare era blocata de mai mulți ani de zile, din 2022, crede, dl. Savin, întrerupsese lucrarile, lucrările erau finalizate în proportie de 70-80%, iar calitatea lucrărilor era pusă sub semnul discuției, motiv pentru care a fost nevoie de acea expertiză. Însăși efectuarea expertizei, care era un lucru decent, legal, pentru orice președinte de Consiliul județean, un administrator al județului, este pusă de către Ministerul Public într-o cheie infracțională. Devine un pretext. Asta spune Ministerul Public. Consiliul judetean a apelat la un expert care să calculeze cum s-au efectuat lucrările respective, dacă s-au respectat parametri, stratul de uzură, ce mai este acolo, să vadă ce s-a decontat, să vadă ce sume trebuiesc reținute pentru că nu s-au respectat parametrii. Lucrul acesta devine un alt element care i se pune în cârca domnului Buzatu și evident, în mod nefiresc, pentru că el în sine nu demonstrează o activitate infracțională, ci mai degraba o bună diligență pe care o desfășoara dl. președinte. Mai mult decat atât, există și explicații în acest dosar, apropo de urgentarea finalizarii poveștii cu dl. în cauza, mai erau de efectuat 20% din drumurile respective, trebuia ieșit din contractul cu societatea domnului în cauză și găsită o altă societate, care până la sfârsitul anului, până în decembrie 2023, cand expira perioada contractuală cu fonduri europene implicate. Deci trebuia respectat acest termen limita. Și Ministerul Public zice de maniera în care a fost practic constrâns și indirect i s-ar fi pretins această sumă de bani. Cert este că nu existq vreun element de probe. Deși s-au făcut interceptări, convorbiri telefonice, înregistrări ambientale din partea mai multor persoane apropiate domnului Buzatu, care să denote faptul că vreun moment, direct sau prin intermediul unui alt prieten funcțional s.a.m.d. i-ar fi cerut acestuia vreo suma de bani. Dimpotriva, este declarația domnului Savin care zice că „am avut convingerea că trebuie să dau, că trebuie să dau 10%”, a mers cu DNA, DNA-ul a scos banii din bancă, i-a pus într-o geantă, a închis cu fermoarul, i l-a dat domnului Buzatu, profitand de faptul că acesta, într-o relație strict de amiciție, îi solicitase acest împrumut. Relatiile dintre ei doi nu erau atât de ticăloase așa cum se descrie de către DNA și faptul că în mod intentionat se omite perioada de prietenie care i-a legat pentru că dl. Buzatu nu era prima data acolo la balta respectivă, fusese de „n” ori anterior, deci erau niște relatii de amiciție. S-a profitat de acest împrumut pentru a i se baga acolo în portbagaj, suma respectivă de 1.250.000 lei. (…)

Dacă era așa influent, oare nu era suficient să ridice geana?

În încercarea de a-l scăpa pe Dumitru Buzatu de arest, avocații său au susținut că președintele Consiliului Județean nu ar fi o persoană chiar atât de influentă pe cât lasă procurorii DNA să se înțeleagă. „Referitor la celelalte elemente care se impune a fi analizate cu privire la luarea măsurii preventive, această măsura, ca orice măsura preventiva, trebuie sa fie si necesara, trebuie sa fie si proportională in raport de scopul care este urmărit prin luarea acestei masuri preventive. Ministerul Public, în argumentarea pe care a dat-o în acest referat, a spus că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică, fiind necesara privarea de libertate, cea mai gravă dintre măsurile preventive, pentru că pe de o parte, e o persoană cu notorietate, cu un șir de relații de sistem, de influență la nivelul județului și la nivel național, iar pe de alta parte, pentru că urmează să fie audiați martori, dar nu se spune ce martori, care martori, ca să se poată măcar verifica dacă sunt sau nu sunt în subordinea domnului președinte Buzatu și ca acești martori, dacă n-ar fi inculpatul privat de libertate, s-ar sfii să spună adevărul sau ar putea să fie influențați. Aici e o altă fractura logica pe care o remarcă în ceea ce privește structura referatului pe care o face Ministerul Public. Pe de o parte, se spune în mod repetat în acest referat, unul din cuvintele care se repeta cu insistenta este „presiune”; ca dl. Buzatu a exercitat presiuni asupra directorului tehnic de proiect, asupra managerului general de proiect, asupra X, Y, Z, tot exercita presiuni pentru ca lumea să urgenteze să-și facă treaba. Se intreabă dacă este într-adevăr un om potent și un om cu relații și cu influență și toată lumea tremura în jurul său, oare ar trebui să facă presiuni? (…) Oare nu e suficient să ridice geana sau să spună un cuvânt ca lumea să tremure și să execute? E evident că e un lucru care, dincolo de faptul că se bazează pe niste presupuneri; se fac presupunerile astea dacă e om politic, automat toată lumea-i smirnă în fața lui și toată lumea tremură când aude numele domnului Buzatu. Deci, din acest punct de vedere nu se justifica de ce ar trebui să se ia măsura arestării preventive pentru a-i determina pe alții care vor fi audiați, neidentificați, să nu se teamă de dl. Buzatu. Dar, în egala măsură, de ce o măsură preventivă mai ușoara n-ar fi suficientă dacă s-ar ajunge la concluzia că exista suspiciuni rezonabile. E simplu să se ia un control judiciar prin care să se interzică inculpatului să ia legătura cu martorul X, Y, Z și W. (…) Nu se arestează oameni doar pentru că se presupune că au comis fapta; e adevărat, știe că în arestarea preventivă nu trebuie să fie acel nivel de probațiune, au spus alte instanțe ca cel necesar pentru condamnarea unei persoane. Dar crede că nici măcar la nivelul indicilor suspiciunii rezonabile nu avem acest temei. Este o persoana născută în 1955, asta înseamnă vârsta de 68 de ani, fără antecedente penale, studii superioare, cu o familie, o persoana absolut firească, normală până la acest moment, acuzat, e adevărat de o faptă gravă, va face apărările necesare; evident că a aflat dimineața, la ora 6:00 cu ocazia acuzării, și acuma suntem cu 10 – 12 ore mai târziu, dar asta nu înseamnă că dl. Buzatu, care ieri era o persoana care putea să umble liberă pe stradă, saluta oameni și era salutat de oameni, de astăzi este o persoana care trebuie închisă și pusă în arest preventiv, fiind un pericol pentru ordinea publică. De aceea, concluzionând, solicită să se respingă propunere a Ministerului Public de luare față de inculpat a măsurii arestării preventive, să se constate că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de 202 și respectiv, 223 alineatul al 2-lea, cu concluzie în subsidiar, în măsura în care se va aprecia ca raportat la elementele prezentate în dosar, e necesara luarea unei măsuri preventive pentru buna desfășurare a procesului penal, orientarea să fie spre o măsură preventivă neprivativă de libertate, respectiv, spre măsura controlului judiciar care permite, între altele, inclusiv posibilitatea interzicerea să ia legătura cu anumiți angajați sau cu persoanele care sunt enumerate în referat ca interacționând cu domnia sa sau cu dl. Savin sau în celălalt caz, inclusiv posibilitatea de a dispune măsura arestului la domiciliu, arestarea preventivă fiind excesivă, nejustificată în raport cu toate probele cauzei”, au susținut, sâmbătă, avocații lui Dumitru Buzatu în fața judecătorului de la Tribunalul Vaslui.

Motivarea privind arestarea lui Buzatu

După ce a citit și referatul procurorilor și apărarea avocaților lui Dumitru Buzatu, judecătorul de la Tribunalul Vaslui a decis să emită mandatul de arestare pentru 30 de zile. Iată cum și-a motivat magistratul decizia: „Apărările inculpatului conform cărora suma de bani pe care a primit-o de la colaboratorul cu identitate reală ar fi însemnat un împrumut asupra căruia conveniseră anterior, nu pot fi primite. Lăsând la o parte reacția imediată a inculpatului care, cu ocazia realizării flagrantului, a spus organelor de urmărire penală că banii îi aparțin și reprezintă economii personale, ipoteza acordării unui împrumut de către Savin Emil inculpatului, în condițiile în care relațiile dintre cei doi erau tensionate nu este credibilă. Din actele dosarului, rezultă foarte clar că Savin Emil era indignat că nu reușește să încaseze o sumă foarte mare de bani, esențială pentru buna funcționare a societății pe care o controlează, firma sa fiind în pericol de faliment. Decontarea sumei pretinse de către S.C SORAGMIN S.R.L a întarziat din anul 2021 până în anul 2023, fapt ce a dus la deteriorarea relației dintre cei doi. Prietenia veche cu Savin Emil, pe care o invocă inculpatul, este mai puțin probabil că ar fi putut să reziste în aceste condiții, indignarea acestuia din urmă culminând chiar cu denunțul formulat la DNA. Prelungirea termenului de plată a sumei de bani datorate, ridică suspiciuni suficiente pentru a ne convinge că această conduită a inculpatului a urmărit constrângerea reprezentatului S.C SORAGMIN S.R.L să-i achite o sumă de bani necuvenita, iar după ce s-a asigurat de cooperarea acestuia, a urmat o accelerare a procedurilor cu presiuni puse asupra persoanelor implicate. Inculpatul nu avea atribuții de serviciu în ce privește recepția și constatarea calității lucrărilor efectuate, iar presiunile exercitate asupra celor cu astfel de atribuții se exercitau prin prisma relațiilor de subordonare existente în cadrul instituției pe care inculpatul o conducea. Din procesele verbal de redare, nu rezultă niciun fel de luare de poziție a acestor subordonați față de cerințele șefului lor direct, chiar dacă lucrarile nu au fost executate cu rapiditatea cerută. Explicațiile date de inculpat procurorului conform cărora accelerarea procedurilor de decontare a lucrărilor a fost determinată de apropierea termenului limită care ar fi dus la pierderea fondurilor europene, pot fi avute în vedere la stabilirea situației de fapt, însă nu pot justifica primirea banilor necuveniți. Cu ocazia desfășurării flagrantului, asupra inculpatului a fost identificată suma de 1.250.000 lei, suma de o valoare extraordinar de mare, indiferent de mediul sau persoanele la care ne raportăm”, a arătat judecătorul de la Tribunalul Vaslui. Dumitru Buzatu a făcut apel la hotărârea dată de instanța vasluiană, iar dosarul va ajunge miercuri la Curtea de Apel Iași, care va decide definitiv dacă președintele CJ Vaslui își va petrece următoarele 30 de zile după gratii.