Cazul functionarilor corupti de la Evidenta Persoanei, primele concluzii
Se îngroasã gluma în cazul celor patru functionari de la Serviciul Public Comunitar Local pentru Evidenta Persoanei, suspectati cã eliberau cãrti de identitate în regim de urgentã cetãtenilor moldoveni, contra unor sume de bani. Procurorii au depistat faptul cã existau mai multi intermediari în Vaslui, persoane care preluau cetãtenii moldoveni, îi luau în gazdã si care achitau anumite sume de bani functionarilor de la ghiseele Evidentei Persoanei, pentru a primi buletine cât mai repede. Pe lângã Eugen Iorga, care a fost perchezitionat ieri de ofiterii Directiei Generale Anticoruptie, au mai fost identificate cel putin alte patru persoane din Vaslui care erau implicate în actiunile de coruptie, fiecare cu proprii functionari si afacerile de gãzduire. Se estimeazã cã, în câtiva ani de afaceri înfloritoare, sunt vasluieni care au câstigat din traficul moldovenilor la Evidenta Persoanei sume de ordinul sutelor de mii de euro, bani care au scãpat de impozite. În cazul lui Florin Sârbu, surse din anchetã spun cã nu existã dovezi privind implicarea sa în acest tip de afaceri corupte, astfel cã acesta nu va fi audiat în acest dosar si nici nu s-a impus mãsura perchezitiei domiciliare.
Ieri, Parchetul de pe lângã Tribunalul Vaslui a anuntat primele date din dosarul de coruptie de la Serviciul Public Comunitar Local pentru Evidenta Persoanelor Vaslui. „La data de 14 aprilie a.c., procurori din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul Vaslui, însotiti de ofiteri din cadrul Directiei Generale Anticoruptie si Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Vaslui au efectuat patru perchezitii în scopul descoperirii si strângerii de probe necesare instrumentãrii unei cauze având ca obiect sãvârsirea unor fapte de coruptie (trafic de influentã, dare si luare de mitã) în formã continuatã sãvârsitã de cãtre persoane domiciliate pe raza municipiului Vaslui si de cãtre functionari publici din cadrul Serviciului Public pentru Evidenta Persoanei din cadrul Primãriei Municipiului Vaslui. Concret, intermediarii români, prin cointeresare materialã, obtineau consimtãmântul unor proprietari de imobile domiciliati pe raza municipiului Vaslui ca persoanele cu dublã cetãtenie, româno-moldoveneascã, care solicitau eliberarea de cãrti de identitate românesti sã locuiascã fictiv în locuintele acestora. Concomitent, intermediarii români ofereau mitã, constând în sume de bani, functionarilor din cadrul SPCEP Vaslui, pentru ca acestia sã-si îndeplineascã cu maximã celeritate atributiile de serviciu în materia evidentei persoanei, concretizate în eliberarea cãrtilor de identitate. Cele patru perchezitii s-au desfãsurat la sediul SPCEP Vaslui, la domiciliul unui functionar din cadrul acestei institutii, precum si la domiciliul si la spatiul comercial utilizat de un intermediar român. Concomitent, au fost perchezitionate si autovehiculele apartinând functionarului public si intermediarului respectiv (e vorba de Eugen Iorga, n.r.). De asemenea, s-a procedat la conducerea la sediul DGA-Serviciul Judetean Anticoruptie Vaslui si la audierea a 38 de cetãteni cu dublã cetãtenie în vederea stabilirii împrejurãrilor în care acestea au dobândit cãrtile de identitate românesti”, se aratã în comunicatul oficial al institutiei.
Procurorul Alice Ruja: „Cetãtenii moldoveni dãdeau între 150 si 250 de euro”
„Motivatia cetãtenilor moldoveni în a obtine cât mai repede cãrtile de identitate românesti, dupã dobândirea cetãteniei române, era cã aveau nevoie de aceste documente pentru a circula prin Uniunea Europeanã, fie sã meargã la lucru, fie interventii medicale sau alte situatii, astfel cã apelau la intermediari români, cãrora le dãdeau sume cuprinse între 150 si 250 de euro. Intermediarul avea douã obiective: primul era sã gãseascã persoane din Vaslui, dispuse sã ia în spatiu cetãtenii moldoveni, resedinta fiind obligatorie pentru emiterea cãrtii de identitate, si al doilea era sã gãseascã acel functionar dispus sã urgenteze eliberarea cãrtii de identitate. Dupã ce gãsea ambele persoane, atât vasluianul care sã ia în spatiu cetãteanul moldovean, cât si functionarul, celor doi le dãdea diferite sume de bani, iar cãrtile de identitate erau emise într-un timp foarte scurt, de pânã la trei zile”, a declarat procurorul Alice Ruja, purtãtorul de cuvânt al IPJ Vaslui, referitor la acest caz. Un dosar care a început în 2011, în perioada în care ziarul nostru atrãgea atentia asupra traficului de persoane de la granita româno-moldoveneascã. Surse din cadrul anchetei spun cã, din suma de 250 de euro pe care un moldovean o plãtea intermediarului, 50 de euro se ducea pe gazda pe care intermediarul o gãsea în Vaslui, alti 25 de euro mergeau pe taxele care se plãteau la Evidenta Persoanei, si 25 de euro (sau mai mult, nu se stie) ajungeau la functionarul de la ghiseu, care primea mita la eliberarea cãrtii de identitate. Intermediarul rãmânea cu 100 de euro din afacere, pentru fiecare cetãtean moldovean traficat. Bani care scãpau de orice impozite. La o medie de 10 moldoveni pe zi, rezultã cã un intermediar smecher avea câstiguri zilnice de pânã la 1.000 de euro, ceea ce sãptãmânal însemnau venituri scãpate de impozite de 4-5.000 de euro. Se estimeazã cã existau si vasluieni care, în aceste conditii, câstigau pânã la 200.000 de euro pe an numai din afacerile cu cãrti de identitate pentru cetãtenii moldoveni, fãrã prea mare bãtaie de cap. Pânã acum, pe lângã Eugen Iorga, sunt suspectati alti patru sau cinci vasluieni care lucrau ca intermediari, printre care si un fost politist, cei care preluau moldoveni, le fãceau rost de gazde si se ocupau de toate „problemele” de la ghiseul de la Evidenta Persoanei. Multi aveau legãturi cu persoanele care se învârt prin fata ambasadei României la Chisinãu, care abordeazã cetãtenii moldoveni în cãutarea unei solutii de a deveni cetãteni români. Acele persoane îi întreabã pe doritorii de cetãtenie românã dacã vor sã ajungã la Vaslui sau în alte orase din zona de granitã cu R. Moldova, contra unor sume de bani.
