Acum cinci ani, de pe aeroportul iesean pleca prima cursa externa, spre Viena. Un an mai tirziu, era lansat proiectul de modernizare si extindere, in valoare de 200 milioane euro. Proiectul cuprindea construirea unei noi piste, mai lungi, a unui nou terminal pentru pasageri, a unui terminal cargo si chiar a unui nou drum, mai scurt, spre Aeroport. Planurile au ramas si acum, fara a avansa insa nici un pas. Pista a devenit teren de vinatoare pentru maidanezi, cursa spre Viena a ramas singura, iar noul terminal exista doar in vorbe.
In urma cu citiva ani, modernizarea Aeroportului parea sa devina o realitate in scurt timp. In prezent, proiectul nu numai ca stagneaza, dar se departeaza tot mai tare de cursul sau firesc.
Multitudinea de probleme cu care se confrunta a facut ca aerogara din Iasi sa semene mai mult cu o halta aeriana decit cu un aeroport international.
Rind pe rind, celelalte aeroporturi din tara au atras curse externe, au facut rost de bani pentru modernizarea pistei, au construit noi terminale. Iasul bate pasul pe loc, iar viitorul nu suna deloc bine.
Maidanezi pe pista Aeroportului International
Aerogara din Iasi seamana mai mult cu o pajiste asfaltata prost, dintr-un sat uitat de vreme. Argumente stau si unele unele incidente petrecute pe pista. Unul dintre acestea a avut loc acum doua saptamini. „O haita de ciini a intrat pe pista. Fugeau dupa o caprioara sau un alt animal. Nu a durat mult. Am trimis o masina sa-i alunge. Nu a durat decit doua minute”, povesteste Gheorghe Corjautanu.
„Camera de asteptare” de la Aeroport nu difera prea mult de cea a unei simple halte feroviare. Spatiul in care pasagerii asteapta sa isi ia bagajele este o camera de citiva metri patrati. Dupa citeva minute de asteptare in sala, angajatii de la serviciul de handling arunca, la propriu, bagajele printr-un geam, calatorii fiind nevoiti sa le prinda. Nici pista nu arata deloc bine.
„Pista noastra este imbatrinita, scurta, improprie zborurilor mari. Tarile din UE se axeaza pe avioane medii si mari. Este mai eficient. Poti transporta mai multi oameni sau mai multa marfa. Pretul e mai scazut. La noi pista are 1.800 de metri. Pot ateriza avioane doar pina in 100 de locuri. E veche. Sint dale fisurate. Am schimbat vreo 100 in 2004”, sustine Mitica Rebegea, in calitate de fost pilot.
La un pas de anularea autorizatiei de functionare
In urma unui audit realizat recent, reprezentantii Autoritatii Aeronautice Civile Romane (AACR) au conditionat prelungirea autorizatiei de functionare a aerogarii iesene de asfaltarea caii de rulare si a platformei. Inspectorii AACR au dispus si marirea latimii de la 15 la 18 metri, lucru imposibil de realizat pina la finele anului.
Conform prevederilor AACR, daca in termen de patru luni nu se realizeaza acest demers, Aeroportul Iasi va ramine fara autorizatie de functionare. „Acostamentele trebuie sa fie de minimum 18 metri. In planul de masuri colective pentru anul viitor am trecut si aceasta problema. Nu avem bani si nici timp sa o rezolvam. Acest lucru a fost insusit si de cei de la Autoritate. In plus, nu se justifica o astfel de investitie pentru ca noi vrem alta pista”, a declarat directorul Aeroportului, Gheorghe Corjautanu.
Pina acum, oficialii Aeroportului abia au demarat licitatia pentru asfaltarea a 11.000 mp, directorul excluzind posibilitatea ca lucrarile sa se finalizeze in acest an.
Bacaul ne-a salutat din mers
Conform unui studiu realizat de Asociatia Aeroporturilor din Romania (AAR), in 2009 Aeroportul Otopeni a avut 4,5 milioane de pasageri, Baneasa, 2 milioane, Timisoara, 972.000, Cluj Napoca, 917.000, Sibiu, 154.000, Iasi, 148.000, Oradea, 88.000, iar Constanta, 69.000 de pasageri. Cifrele nu includ insa si Bacaul, aeroport care a fost concesionat in acest an catre un operator privat.
Conform presei locale, prin aeroportul bacauan au trecut anul trecut 250.000 de pasageri, de aproape doua ori mai multi decit la Iasi. Nici la cursele externe nu stam bine. Singura companie care opereaza curse directe spre alta destinatie decit Romania este Austrian Airlines, iesenii avind doar o singura varianta, Viena. De altfel, la acest capitol aeroportul din Iasi a fost intrecut de mai toate aerogarile mari din tara.
Prin comparatie, timisorenii pot zbura direct catre zece tari, printre care Marea Britanie, Spania, Italia si Germania. Spre mai multe destinatii externe se poate zbura si de pe aeroporturile din Bucuresti, Constanta, Bacau, Cluj Napoca sau Sibiu.
Compania aeriana Carpatair a anuntat recent lansarea de curse directe spre trei destinatii din Italia, dar avioanele vor urma sa decoleze din Bacau. Roma, Torino si Milano sint orasele care vor lega Moldova de peninsula. Zborurile ar urma sa fie efectuate cu avioane de tip Fokker 70, cu o capacitate de 72 de locuri.
Sefii Aeroportului sustin ca vor incerca sa convinga compania sa efectueze zboruri internationale si de la Iasi. „Am vorbit cu directorul de marketing al companiei. Pe 29 octombrie va veni la Iasi. S-ar putea sa-i atragem. Au fost interesati de Iasi, dar din cauza schimbarilor dese de la sefie, au avut retineri. Vom relua discutiile”, a precizat Corjautanu. In prezent, Carpatair asigura legatura aeriana a Iasului doar cu Timisoara.
Reduceri drastice la achizitia de utilaje
Saptamina trecuta, Gheorghe Corjautanu anunta ca lista achizitiilor de la Aeroport cuprinde un microbuz de transport persoane si o autospeciala pentru deszapezire. „A fost o moda la Aeroport de a achizitiona masini second-hand. Vrem sa luam masini noi, dar in leasing. Cele doua cred ca vor costa cam 800.000 de lei”, a spus Gheorghe Corjautanu.
Pe aceeasi lista figureaza si o autospeciala multifunctionala de peste 2,5 milioane de lei, care ar urma sa fie achizitionata tot in leasing. Nu este prima data cind sefii aerogarii iesene incearca sa cumpere o astfel de masina.
La sfirsitul anului trecut pentru acest lucru au fost alocati aproximativ 5 milioane de lei. Asta in conditiile in care Aeroportul Oradea cumparase, tot anul trecut, o astfel de autospeciala cu doar 1,5 milioane de lei. Surse din CJ sustin ca aceasta licitatie ar fi fost unul dintre principalele motive ale plecarii de la sefia Aeroportului a lui Marian Vasile.
Dupa sedinta Consiliului de Administratie de joia trecuta, lista achizitiilor a fost redusa drastic, achizitiile mari fiind aminate pentru anul viitor. Astfel, pina la finele anului, reprezentantii aerogarii vor cheltui aproximativ 80.000 de lei. Cu acesti bani ar urma sa fie platite echipamente ITC, un studiu de fezabilitate la platforma avioanelor si o statie supraterana de alimentare cu carburanti, cu o capacitate de aproximativ 5.000 de litri.
Planuri frumoase pe hirtie
Nici viitorul Aeroportului nu se anunta prea roz. Proiectul de extindere si modernizare a acestuia a ramas intepenit, autoritatile judetene nereusind nici macar sa obtina terenul necesar. Proiectul de lege privind transmiterea a 25,59 hectare de la Ministerul Apararii Nationale in administrarea CJ in vederea modernizarii Aeroportului a fost aprobat in procedura de urgenta de plenul Senatului pe 27 septembrie. Proiectul este insa blocat in Biroul Permanent al Camerei Deputatilor, care este si for decizional, intrucit deputatii PSD si PNL nu participa la sedinte.
In lipsa terenului, presedintele CJ, Constantin Simirad, face calcule doar pe hirtie. „Dupa ce presedintele va promulga legea, vom incepe exproprierile. Dupa aceea vom scoate proiectul la licitatie. Vom avea doua feluri de oferta. Prima va fi concesionarea pe un numar de ani, dar cu conditia sa faca ei investitiile, iar a doua sa imprumutam 100 milioane euro, in special pentru constructia pistei. Terminalele le putem aborda in paralel, nu cred ca sint atit de scumpe. Nici o pista de 3 km nu e atit de scumpa. Problema e ca terenul nu e orizontal. Vor trebui dusi mii de metri cubi de pamint”, a spus Simirad.
Nici o speranta pentru a fi autorizati Schengen
Aderarea Romaniei la Spatiul Schengen este programata pentru 27 martie 2011. Dupa aceasta data doar aeroporturile certificate vor putea opera zboruri in afara zonei de libera circulatie. In timp ce marile aeroporturi din tara se pregatesc de noi clienti, la Iasi situatia este dramatica. Aeroportul Iasi se afla abia la faza de licitatie. Nu pentru executia terminalului, ci pentru studiul de fezabilitate a acestuia.
„Speram ca anul acesta sa avem studiul. In acel moment vom da drumul la licitatia pentru executie. Pentru proiectul tehnic si executia terminalului estimam ca vom da 700.000 de euro. Sigur vor fi si contestatii. Daca lucrurile merg cum trebuie, in trei luni cred ca s-ar putea realiza. Nu e mult de lucru, va fi pe piloni si din panouri de tip sandvis. Martie 2011 este un termen limita, dar se va putea zbura in continuare”, a declarat Gheorghe Corjautanu.
Constantin Simirad sustine ca o astfel de acreditare nu este urgenta. „Daca vom intirzia un an sau doi, nu e o problema. Sint doar doua tari inaccesibile, Marea Britanie si Elvetia. Se pot aranja chartere”, a spus seful CJ.
La Timisoara a fost deja inaugurat un terminal de 2.000 de metri patrati pentru cetatenii non-Schengen. Sefii aerogarii timisorene asteapta evaluarea raportorilor UE la inceputul lunii noiembrie. Valoarea totala a investitiei este de aproximativ 3,5 milioane de euro, dar, pe linga constructia propriu-zisa, cuprinde benzi transportoare, aparatura cu raze X, sisteme de supraveghere, de sonorizare si de afisari curse, retea de voce si de date etc.
Sefii aerogarii timisorene estimeaza o crestere anuala a traficului cu 20-30 %, adica aproximativ 150.000 de persoane, numarul de pasageri inregistrat pe aerogara din Iasi. Proiectul timisorenilor a fost realizat cu fonduri europene.
Aeroportul din Cluj Napoca este autorizat sa opereze in sistemul Schengen de jumatate de an, fiind primul din tara la acest capitol. Pina si micutul aeroport din Tulcea a fost acreditat Schengen. Sibiul si Otopeniul sint si ele aproape.
–––
Cirpeli de 130.000 lei
Regia Autonoma Aeroportul se pregateste sa faca ultimele cheltuieli din acest an. Consilierii judeteni vor dezbate in sedinta de vineri solicitarea privind rectificarea bugetului de venituri si cheltuieli al regiei. Concret, deliberativul judetului va avea de discutat despre modul de impartire a 133.600 de lei.
Banii reprezinta o suplimentare a veniturilor proprii din serviciile aeroportuare. „Din acesti bani, 10.500 de lei vor fi utilizati pentru marcarea pistei, 77.500 de lei, pentru repararea pistei cu liant hidraulic pe baza de ciment cu agregate minerale, iar 3.600 de lei, pentru demontarea, modificarea si reamplasarea cabinelor punctului de trecere a frontierei si fluxuri sosiri si plecari. De asemenea, estimam ca mentenanta utilajelor care asigura siguranta traficului va costa 16.000 de lei. Se impune si recarosarea singurului microbuz de transport persoane in vederea obtinerii licentei. Suma necesara pentru aceasta este de 10.000 de lei”, a declarat Sebastian Tataru, purtatorul de cuvint al Consiliului Judetean.
Acesta a adaugat ca Aeroportul va mai cheltui aproximativ 16.000 de lei pentru efectuarea unor cursuri de specialitate de catre sase persoane.
–––
Aeroportul nu are nici macar director
La starea actuala a aerogarii par sa fi contribuit din plin desele schimbari ale conducerii Aeroportului. In ultimii trei ani, Aeroportul a avut cinci directori. Dupa plecarea la inceputul anului 2009 a lui Mitica Rebegea, ceilalti directori au stat la sefie doar citeva luni, neavind practic timp nici sa se deprinda cu atributiile functiei.
In prezent, institutia se pregateste de noi concursuri. „Eu sint interimar. Director operational este Alexandru Anghel. Dupa noua organigrama toti sintem interimari. Anul asta trebuie sa o rezolvam. Voi scoate la concurs mai intii cele sase posturi de sefi de servicii si birou. Apoi directorii mari”, a declarat Gheorghe Corjautanu, directorul interimar al Aeroportului, care nu detine studii de specialitate.
Acesta a adaugat ca inca nu stie daca va candida la functia de director al Aeroportului. „In iunie sau iulie s-a dat o hotarire prin care la functia de director de aeroport pot candida persoane care au studii superioare de lunga durata, de profil tehnic sau economic. Este prematur sa spun daca voi candida. Sa vad intii ca merge caruta in directia buna”, a completat generalul STS in rezerva.
