SEMNAL DE ALARMÃ Starea de tensiune de la Pungesti, unde oamenii sunt supusi la o serie de abuzuri de cãtre institutiile statului, a atras atentia unor importante organizatii neguvernamentale, cum este si Asociatia Pro Democratia. Într-un comunicat de presã semnat de vicepresedintele Asociatiei, Cristian Savin, presedinte al filialei Piatra Neamt, se atrage atentia asupra faptului cã, în acest moment, în Pungesti se încalcã toate drepturile constitutionale si internationale, atât pentru localnici, cât si pentru cei care vin în localitate. „Tragem un semnal de alarmã la adresa institutiilor statului, dar si cãtre organismele publice si private europene si internationale, pentru stoparea si pedepsirea abuzurilor care s-au sãvârsit si încã au loc, împotriva cetãtenilor comunei Pungesti si a celorlalti cetãteni care se deplaseazã în acestã zonã a tãrii. De asemenea mentionãm cã în perioada imediat urmãtoare, vom elabora si documenta o petitie prin care vom solicita trimiterea de misiuni speciale de monitorizare a abuzurilor institutionale ce s-au petrecut si se petrec în judetul Vaslui, cãtre urmãtoarele foruri europene si internationale: Comisia Europeanã, Parlamentul European, Consiliul de Ministri, Curtea Europeanã de Justitie si alte institutii”, sustine conducerea Pro Democratia.
„Referitor la evenimentele si la actuala stare de lucruri din localitatea Pungesti, jud. Vaslui, România, Asociatia Pro Democratia, filiala Piatra Neamt, emite urmãtorul comunicat de presã: Filialei noastre i-au fost semnalate de cãtre locuitori ai judetului Vaslui si de cãtre alte persoane, foarte grave încãlcãri ale drepturilor democratice ale cetãtenilor români si deci europeni, locuitori ai com. Pungesti, fãrã precedent în istoria postdecembristã a României si care pot crea precedente extrem de periculoase pentru respectarea de cãtre Statul Român a drepturilor si libertãtilor cetãtenilor sãi. Astfel ni s-au adus la cunostintã, comportamente de un abuz extrem, ale jandarmilor si politistilor statului român cum cã s-ar fi intervenit cu abuz de fortã, ilegal, pe timpul noptii, fãrã somatie sau alt avertisment, împotriva unor cetãteni români care protestau pasnic, în sus amintita localitate, chiar si pe proprietãti private. S-au semnalat loviri grave administrate de cãtre jandarmi cetãtenilor chiar si unor persoane cu handicap sau minorilor aflati în bratele mamelor lor chiar dacã nu fãceau parte dintre protestatari precum si strangularea de cãtre jandarmi cu frânghii, a unor persoane. S-a evidentiat cã existã o actiune concertatã a institutiilor statului (politie economicã, ITM, lucrãtori din sistemul institutional al Ministerului Învãtãmântului, lucrãtori din servicii de securitate, primar, prefect) pentru combaterea si reprimarea miscãrilor democratice, legale si legitime de protest împotriva exploatãrii gazelor de sist prin fracturare hidraulicã, în com. Pungesti. Asadar, în rândul cetãtenilor din aceastã localitate si din alte zone în care se încearcã astfel de exploatãri, s-a creat si s-a intensificat o stare de neîncredere majorã în institutiile publice centrale si locale din cadrul tuturor celor 3 domenii ale puterii de stat: executiv, legislativ si judecãtoresc si de tensiuni grave în relatiile interumane dintre cetãtenii europeni din localitatea Pungesti pe de o parte si reprezentantii autoritãtilor publice române pe de altã parte”, se aratã în sesizarea acestui ONG.
„Fiecare cetãtean român este si cetãtean al UE, cu drepturi depline, la libertate si sigurantã”
„Având în vedere evenimentele descrise mai sus, ne exprimãm urmãtoarele opinii:
1) Fiecare dintre institutiile statului român din cadrul fiecãreia dintre cele trei autoritãti ale puterii de stat: judecãtoreascã, legislativã si executivã, prin reprezentantii si alti salariati ai acestora, civili sau militari, are obligatia juridicã (a cãrei nerespectare ar trebui sanctionatã tot juridic) sã-si exercite cumpetentele cu absoluta si riguroasa respectare a suprematiei puterii dreptului asupra dreptului puterii ca si componentã a respectãrii principiului statului de drept întemeiat pe sistemul legislativ constituit din: paragr. 3 si 5 din preambulul Tratatului privind UE – varianta consolidatã (TUE), Art. 2 din acelasi tratat, paragr. 2 din preambulul Cartei drepturilor fundamentale, a UE, care în temeiul Art. 6, alin (1) din TUE are aceeasi putere juridicã egalã cu TUE si cu Tratatul privind functionarea UE – varianta consolidatã (TFUE) si din Art. 16, alin. (2) din Constitutia României republicatã.
2) Având în vedere atât în unele cazuri actiunea sau dupã caz actiunea necorespunzãtoare cât si în alte cazuri inactiunea jandarmilor, a altor forte de ordine si a organelor de urmãrire penalã în legãturã cu evenimentele în discutie precizãm cã:
a) Art. 5 din Conventia europeanã a drepturilor omului si libertãtilor fundamentale consacrã dreptul fiecãrui cetãtean al fiecãrui stat semnatar al acestei Conventii, deci si fiecãrui cetãtean român, la libertate si sigurantã. Precizãm cã în temeiul Art. 6, alin. (3) din TUE drepturile si libertãtile recunoscute prin Conventia europeanã a drepturilor omului si libertãtilor fundamentale, constituie principii generale ale dreptului UE. Mai mult decât atât, în temeiul sistemului legislativ constituit din Art. 6, alin. (2) din TUE si Protocolul nr. 8 la TUE si TFUE, Conventia europeanã a drepturilor omului si libertãtilor fundamentale, face parte integrantã din legislatia UE si are putere juridicã egalã cu Tratatele constitutive ale UE.
Dreptul fiecãrui cetãtean român, cu precizarea cã fiecare cetãtean român este si cetãtean al UE, cu drepturi depline, la libertate si sigurantã este consacrat si prin Art. 7 din Carta drepturilor fundamentale, a UE si Art. 23, alin. (1) din Constitutia României republicatã.
b) Art. 6 din Conventia europeanã a drepturilor omului si libertãtilor fundamentale; Art. 47 din Carta drepturilor fundamentale, a UE si Art. 21, alin. (3) din Constitutia României republicatã consacrã dreptul fiecãrui cetãtean român la un proces echitabil, inclusiv în procesele penale, atât atunci când este acuzat cât si atunci când este persoanã vãtãmatã.
c) Art. 3, alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale, a UE si Art. 22, alin. (2) din Constitutia României republicatã consacrã dreptul fiecãrui cetãtean român la integritate fizicã si psihicã.
d) Art. 4 din Carta drepturilor fundamentale, a UE si Art. 22, alin. (2) din Constitutia României republicatã interzice tortura, pedepsele si tratamentele inumane ori degradante a oricãrui cetãtean român.
e)Art. 1 din Carta drepturilor fundamentale, a UE protejeazã dreptul fiecãrui cetãtean român la demnitate umanã.
e) Dreptul de proprietate privatã a oricãrui cetãtean român este protejat de Art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia europeanã a drepturilor omului si libertãtilor fundamentale, Art. 17, alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale, a UE si de Art. 44 din Constitutia României republicatã.
3) Având în vedere avizele si alte autorizatii de mediu acordate pentru aceastã exploatare precizãm cã dreptul fiecãrui cetãtean român si a poporului român în integralitatea sa, la un mediu înconjurãtor sãnãtos echilibrat si ecologic este protejat de Art. 37 din Carta drepturilor fundamentale, a UE, de paragr. 10 din preambulul TUE, de Art.3, alin (3) si Art. 21, alin. (2), lit. d) si f) din TUE, de Titlul XX din TFUE si de Art. 35 din Constitutia României republicatã.
4) Citãm Art. 20, alin. (2) din Constitutia României republicatã:
„Dacã existã neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, si legile interne, au prioritate reglementãrile internationale, cu exceptia cazului în care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.”
si Art. 148, alin. (2) si (4) din Constitutia României republicatã:
„(2) Ca urmare a aderãrii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementãri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fatã de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.”
” (4) Parlamentul, Presedintele României, Guvernul si autoritatea judecãtoreascã garanteazã aducerea la îndeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderãrii si din prevederile alineatului (2).”, sustin reprezentantii Pro Democratia
Institutiile statului vor fi reclamate la Comisia Europeanã, pentru abuzurile de la Pungesti
„Fideli spiritului si ideilor democratice si de libertate, nu putem decât sã tragem un semnal de alarmã la adresa institutiilor statului, dar si cãtre organismele publice si private europene si internationale, pentru stoparea si pedepsirea abuzurilor care s-au sãvârsit si încã au loc, împotriva cetãtenilor comunei Pungesti si a celorlalti cetãteni care se deplaseazã în acestã zonã a tãrii. De asemenea mentionãm cã în perioada imediat urmãtoare, vom elabora si documenta o petitie prin care vom solicita trimiterea de misiuni speciale de monitorizare a abuzurilor institutionale ce s-au petrecut si se petrec în judetul Vaslui, cãtre urmãtoarele foruri europene si internationale: Comisia Europeanã, Parlamentul European, Consiliului de Ministri, Curtea Europeanã de Justitie, Ombudsman, Organizatia Natiunilor Unite, precum si cãtre urmãtoarele organizatii consacrate, de luptã pentru apãrarea drepturilor si libertãtilor omului: Amnesty International, Center for Human Rights and Humanitarian law, Reporters Without Borders, Avocats Sans Frontières, Freedom House, Helsinki Committee for Human Rights, Human Rights Watch, International Commission of Jurists, International Federation for Human Rights. Solicitãm ca institutiile statului sã serveascã în primul rând cetãtenii, contribuabilii, iar anumite persoane care sunt vinovate de actiuni împotriva legii sã fie tratate punctual si nu sã se transfere mãsurile represive prevãzute de lege în sanctiuni asupra unor întregi comunitãti. Pe aceastã cale, solicitãm si încetarea de îndatã a statutului de „zonã specialã de sigurantã publicã”, impus decembrie 2013 si mentinut si la aceastã datã în mod abuziv de cãtre institutiile statului”, cere conducerea Pro Democratia, prin vicepresedintele Cristian Savin.
